ICCJ. Decizia nr. 312/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 312/2012
Dosar nr. 876/45/2011
Şedinţa de la 24 ianuarie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Hotărârile judecătoreşti ce au generat conflictul negativ de competenţă
1.1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr. 15091/245/2011, reclamanta SC A.B. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Domeniului Statului Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Comisia locală de fond funciar T. obligarea pârâtei Agenţia Domeniului Statului Bucureşti la predarea pe bază de protocol încheiat cu pârâta Comisia locală de fond funciar T. a suprafeţei de 5755,31 mp teren, situat în comuna T., obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar T. la punerea sa în posesie cu suprafaţa menţionată, precum şi obligarea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la rectificarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în sensul scoaterii din certificat a suprafeţei de incintă de 5755,31 mp teren aferentă incintei atelier mecanic, ferma T. şi includerii suprafeţei de 5755,31 mp teren ce va fi predată conform capetelor de cerere anterioare.
1.2. Hotărârea Judecătoriei Iaşi
Prin sentinţa nr. 13827 din 8 septembrie 2011, pronunţată de Judecătoria Iaşi, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, avându-se în vedere, exclusiv, capătul de cerere formulat în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dispoziţiile art. 3 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora curţile de apel judecă in prima instanţă procesele si cererile în materie de contencios administrativ, care privesc acte administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.
1.3. Hotărârea Curţii de Apel Iaşi
Prin sentinţa nr. 359 din 21 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Iaşi a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a acestei instanţe în ceea ce priveşte primele două capete de cerere şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererilor formulată de reclamanta SC A.B. SA, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Domeniului Statului Bucureşti şi Comisia locală de fond funciar T., în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Curtea a constatat intervenit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a decide asupra acestuia.
Totodată, Curtea de Apel Iaşi a disjuns şi a suspendat, în baza art. 244 C. proc. civ., cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale până la soluţionarea în mod irevocabil a cererilor formulate de reclamanta SC A.B. SA în contradictoriu cu pârâtele: Agenţia Domeniului Statului Bucureşti şi Comisia locală de fond funciar T.
Pentru hotărî astfel, această instanţă a reţinut că obiectul primelor două capete de cerere îl reprezintă obligarea pârâtei Agenţia Domeniului Statului Bucureşti la predarea pe bază de protocol încheiat cu pârâta Comisia locală de fond funciar T. a suprafeţei de 5755,31 mp teren, situat în comuna T., precum şi obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar T. la punerea sa în posesie cu suprafaţa menţionată.
Instanţa a reţinut că primele două capete de cerere ale acţiunii introductive nu pot fi sub nici o formă considerate ca cereri conexe sau incidentale celei de a treia cereri, pentru a fi incidente dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., reţinând că obiectul cererii nu vizează nici una din ipotezele prevăzute de Legea contenciosului administrativ ci, conturează în cauză un proces funciar de competenţa în primă instanţă a judecătoriei, în complet specializat de fond funciar, conform dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Faţa de considerentele arătate, instanţa în baza art. 158 C. proc. civ., a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a cererilor formulate de reclamanta SC A.B. SA în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Domeniului Statului Bucureşti şi Comisia locală de fond funciar T. în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Curtea a procedat la disjungerea şi suspendarea în baza art. 244 C. proc. civ a cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cerere care este de competenţa sa, până la soluţionarea în mod irevocabil a cererilor formulate de reclamanta SC A.B. SA în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Domeniului Statului Bucureşti şi Comisia locală de fond funciar T.
S-a mai avut în vedere că prorogarea de competenţă nu poate să aibă loc împotriva regulilor imperative de competenţă, precum şi împrejurarea că de soluţionarea primelor două capete de cerere atârnă nemijlocit dezlegarea ce se va da în prezenta cauză, acest capăt de cerere având ca premisă soluţionarea favorabilă a primelor două capete de cerere, vizând includerea in certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului a suprafeţei de 5755,31 mp, teren ce va fi predat conform capetelor de cerere anterioare.
2. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului de competenţă ivit
Analizând conflictul de competenţă cu care a fost legal sesizată, în condiţiile art. 20 şi următoarele din Codul de procedură civilă, Înalta Curte stabileşte că Judecătoria Iaşi este competentă să soluţioneze cererea de faţă, respectiv capetele de acţiune ce au rămas nedisjunse şi care nu sunt formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în considerarea celor în continuare arătate.
Astfel cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată cu care a fost iniţial investită Judecătoria Iaşi de către reclamantă SC A.B. SA, s-a solicitat, în principal, obligarea pârâtei Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti la predarea pe bază de protocol de predare-primire încheiat cu Comisia locală de fond funciar T. a suprafeţei de 5755,31 m2 teren situat în intravilanul comunei T. ca şi obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar din aceeaşi localitate la punerea în posesie pentru suprafaţa de 1200 m2.
În raport de obiectul acestor capete de cerere Înalta Curte apreciază că în mod corect Curtea de Apel Iaşi a statuat că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, temei legal care a şi fost de altfel indicat de către reclamantă în cuprinsul acţiunii sale. O astfel de calificare a naturii juridice a cauzei atrage în mod legal competenţa Judecătoriei Iaşi.
Şi aceasta cu atât mai mult cu cât, capătul de cerere distinct, vizând anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu privire la care nu poate opera prorogarea legală de competenţă în sensul art. 17 C. proc. civ., neavând nici caracter accesoriu şi nici incidental, a fost disjuns şi reţinut spre competentă soluţionare de către Curtea de Apel Iaşi.
Prin urmare, în raport de cele învederate şi în limitele arătate, în temeiul art. 20 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că revine Judecătoriei Iaşi, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei dedusă judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC A.B. SA Iaşi şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Domeniilor Statului şi Comisia Locală de Fond Funciar T. în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 311/2012. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 314/2012. Contencios → |
|---|
