ICCJ. Decizia nr. 3265/2012. Contencios. Controlul averilor (Legea nr.115/1996 ). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3265/2012
Dosar nr. 339/1/2012
Şedinţa publică de la 27 iunie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16 ianuarie 2012, V.G.C., V.S.G., P.A.E., P.C., V.M. şi C.C. au formulat în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Integritate contestaţie în anularea deciziei nr. 6175 din 20 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, invocând în drept prevederile art. 317 şi 318 C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei s-a învederat că prin hotărârea susmenţionată au fost respinse recursurile declarate împotriva sentinţei civile nr. 258 din 27 aprilie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a constatat caracterul nejustificat al unei cote părţi din averea contestatorilor şi s-a dispus confiscarea sumelor de 454.805 Euro, 1580 DOLARI S.U.A., 145.420 lei şi respectiv 1.979.392 lei.
Contestatorii au arătat că dezlegarea dată de instanţa de recurs este rezultatul unor erori materiale.
În acest sens, s-a invocat analizarea eronată a averii soţilor P.A.E. şi P.C., care nu au calitate procesuală pasivă în cauză şi nu au primit bunuri prin donaţie sau vânzare-cumpărare.
S-a invocat de asemenea nelegala citare a numitei C.C. în procedura desfăşurată de Agenţia Naţională de Integritate, precum şi faptul că instanţa a reţinut în mod greşit că această pârâtă nu a realizat venituri, deşi au fost administrate probe din care rezultă obţinerea în perioada 2000 - 2008 unor venituri din pensie şi activităţi agricole de circa 112.000 lei.
Contestatorii au învederat şi faptul referitor la donaţia de 220.000 lei primită de V.S.G. de la bunicii paterni, soţii V.I. şi E., că aceştia au avut capacitatea financiară necesară pentru a acumula veniturile donate nepotului lor.
Un alt motiv invocat de contestatori priveşte nereţinerea împrejurării că la data de 6 august 2008, anterior începerii procedurii de cercetare a averii, autovehiculul Audi A6 proprietatea lui V.S.G. a fost vândut lui M.C., ignorarea dovezilor aflate la dosar cu privire la acest aspect constituind o eroare materială gravă, fiind astfel incident motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 318 C. proc. civ.
Analizând cererea formulată în raport de actele dosarului şi de dispoziţiile legale invocate, Curtea va constata netemeinicia contestaţiei în anulare, urmând a o respinge ca atare.
Astfel, potrivit art. 317 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare: când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii, precum şi atunci când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privind competenţa, ambele motive numai dacă nu au putut fi invocate pe calea recursului.
În cauză, deşi s-au invocat ca temei de drept prevederile art. 317 C. proc. civ., fără a se preciza motivul de contestaţie, nu s-au formulat critici referitoare la incidenţa cazurilor reglementate de dispoziţiile textului susmenţionat, cererea apărând sub acest aspect, ca neîntemeiată.
Cât priveşte dispoziţia cuprinsă în art. 318 C. proc. civ., potrivit acestui text de lege, hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin reglementarea motivului de contestaţie în anulare prevăzut la teza I a art. 318 C. proc. civ. invocat de contestatori, legiuitorul a avut în vedere erorile materiale cu caracter procedural pe care instanţa de recurs le-a comis prin emiterea ori confundarea unor elemente materiale importante.
Greşeala materială în sensul textului de lege susmenţionat trebuie să fie evidentă şi în legătură cu aspectele formale ale judecăţii şi nu ca rezultat al modului de interpretare a probelor sau a unor dispoziţii legale.
În cauză, motivele invocate de contestatori vizează exclusiv analiza şi interpretarea probelor de către instanţa de recurs, aspecte ce pot fi eventual consecinţa unei greşeli de judecată, nefiind astfel incident cazul prevăzut de art. 318 teza 1 C. proc. civ.
De menţionat că motivele prezentate în contestaţie reprezintă de fapt şi criticile propriu-zise invocate în recursul formulat de contestatori, care au fost analizate sistematic în hotărârea contestată, nefiind posibil ca în cadrul procesual reglementat de dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. să se procedeze la o rejudecare a recursului.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge contestaţia în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de V.G.C., V.S.G., P.A.E., P.C., V.M. şi C.C. împotriva deciziei nr. 6175 din 20 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3253/2012. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 3271/2012. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
