ICCJ. Decizia nr. 3283/2012. Contencios
| Comentarii |
|
Circumstanțele cauzei
Procedura în fața primei instanțe
Prin acțiunea înregistrată la 22 noiembrie 2010, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se constate calitatea pârâtului D.P. de lucrător al securității.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin cererea din 13 februarie 2009 adresată de S.D.C., s-a solicitat verificarea , sub aspectul constatării calității de lucrător al securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petentul a avut acces în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosar, solicitat în temeiul legii de către petent, s-a constatat că pârâtul a întocmit documentele.
Pe baza notei de constatare din 16 august 2010 și a înscrisurilor atașate, s-a învederat că pârâtul, având gradul de căpitan în cadrul Securității Municipiului București, serviciul 510, a desfășurat activitatea de recrutare și dirijare de surse pe lângă persoane aflate în atenția securității pentru motive politice. în acest scop, se urmărea formarea unei rețele valoroase, cu largi posibilități de informare,bine amplastă în mediile și problemele care interesează organele de securitate.
în actul de sesizare a instanței de judecată, s-a considerat că activitățile desfășurate de pârât, în calitate de angajat al fostei securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată:dreptul la secretul corespondenței, dreptul la viața privată, dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la libera circulație.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 4814 din 2 septembrie 2011, prin care a admis acțiunea și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al securității.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru a se reține calitatea de lucrător al securității, întrucât pârâtul a avut gradul de căpitan în 1981, maior în 1982, 1983, 1984 în cadrul Securității Municipiului București, serviciul 150 și în această calitate, a desfășurat activitatea de recrutare și dirijare de surse pe lângă persoane aflate în atenția securității pentru motive politice.
De asemenea, s-a reținut că, prin activitatea sa, pârâtul a încălcat dreptul de liberă exprimare(art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice), dreptul la secretul corespondenței și la viață privată [art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17alin. (1) din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice].
3. Calea de atac exercitată
împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul D.P., solicitând modificarea hotărârii ca nelegală și netemeinică, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Recurentul a susținut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și a fost dată cu interpretarea greșită a probelor administrate și cu aplicarea greșită a legii.
în primul motiv de recurs, s-a arătat că instanța de fond nu și-a îndeplinit obligația impusă de dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.civ., motivând sumar soluția pronunțată,fără a răspunde tuturor criticilor și apărărilor, ceea ce echivalează cu o nemotivare și atrage nulitatea absolută a hotărârii.
Prin cel de - al doilea motive de recurs, s-a susținut că instanța de fond a constatat greșit îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de lucrător al securității, fără a se raporta la acte și fapte concrete, la acțiuni și activități care au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale, acte sau fapte executate în timpul serviciului, fără drept, prin abuz sau nelegal.
Recurentul a învederat că a fost fără temei reținută activitatea sa de dirijare a unei persoane ca informator, deși acesta s-a angajat,în scris, să sprijine organele de securitate, nefiind urmărit de securitate și deci neavând dosar informativ, astfel cum se prevede în art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.
Considerentele înaltei Curți asupra recursului
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 3041C. proc.civ., înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:
Argumente de fapt și de drept relevante
Hotărârea instanței de fond a fost motivată cu respectarea dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.civ., întrucât cuprinde considerentele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
în consecință, se dovedește a fi nefondat motivul de recurs prin care s-a invocat încălcarea obligației legale de motivare a hotărârii judecătorești și nu poate fi reținut ca temei pentru admiterea recursului și casarea sau modificarea sentinței atacate.
Critica formulată de recurent pe fondul cauzei este întemeiată și pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.civ., se va modifica hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de intimatul-reclamant C.N.S.A.S. ca neîntemeiată.
Această soluție se impune în cauză față de interpretarea eronată dată de instanța de fond dispozițiilor art. 1 alin. (1), (7), (8) și (9) din O.U.G. nr. 24/2008,aprobată prin Legea nr. 293/2008.
Conform dispozițiilor art. 1 alin. (1) din această reglementare, orice cetățean român sau cetățean străin care după 1945 a avut cetățenie română, precum și orice cetățean al unei țări membre a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al U.E. au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de securitate, precum și la alte documente și informații care privesc propria persoană, potrivit O.U.G. nr. 24/2008 și în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța națională; acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a dosarului și eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană.
în art. 1 alin. (7) din aceeași reglementare se prevede că persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu infirmații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
în alin. (9) din același text de lege, se precizează că, exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) și (7) se face personal sau prin reprezentant, cu procură specială și autentică.
Din interpretarea prevederilor legale susmenționate, rezultă că nu orice persoană poate solicita verificarea calității de lucrător al securității pentru ofițerii și subofițeri care au contribuit la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituție, ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că au fost subiecți ai unui dosar din care rezultă că au fost urmărite de securitate.
Pe de altă parte, se reține că, sfera de verificare a calității de lucrător al securității este limitată la ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de securitate,iar nu și a altor persoane.
în consecință, legea în materie a statuat că, verificarea calității de lucrător al securității se face numai cu privire la ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea propriului dosar al solicitantului, iar nu și la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au cerut verificarea, nefiind prevăzută posibilitatea extinderii verificărilor calității de lucrător al securității cu privire la alte persoane decât solicitantul, presupuse a fi fost subiecte ale unui dosar întocmit de securitate,dacă aceste persoane nu au formulat o cerere în acest sens.
Ca atare, exercitarea dreptului de a solicita verificarea calității de lucrător al securității pentru ofițerii și subofițeri care au contribuit la instrumentarea dosarului de securitate al unei persoane aparține exclusiv acelei persoane, iar nu și altor persoane, cu excepția situației în care acestea din urmă au fost împuternicite cu procură specială și autentică în acest scop.
Din nota de constatare din 16 august 2010 și din înscrisurile aflate la dosar, având ca titular pe T.P.N.S. decedat la 31 martie 1997, se reține că solicitarea de verificare a calității recurentului-pârât de lucrător al securității a fost formulată de către S.D.C.S., persoană care nu a fost vizată de măsurile luate sau aprobate de recurentul-pârât și individualizate în respectiva notă de constatare.
în raport de probatoriul administrat în cauză, se constată că persoana fizică solicitantă pentru verificarea calității recurentului-pârât de lucrător al securității nu are calitatea de subiect al unui dosar din care să rezulte că ar fi fost urmărit de securitate și cererea sa nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a constitui temeiul actului desesizare a instanței de judecată.
Cererea formulată de această persoană fizică nu a fost justificată nici prin existența unei legături de rudenie cu titularul dosarului, T.P.N.S., recrutat ca informator al securității în baza angajamentului olograf semnat la data de 12 mai 1981 și remunerat pentru informațiile furnizate, conform chitanței din data de 31 martie 1982.
De altfel, existența unei asemenea legături de rudenie nu a fost dovedită nici de către solicitantul S.D.C.S. la data formulării cererii adresată la 13 februarie 2009 C.N.S.A.S. pentru verificarea calității recurentului-pârât de lucrător al securității.
Cererea astfel formulată a fost greșit avută în vedere pentru formularea acțiunii în constatare,dat fiind că,persoana fizică solicitantă nu a fost subiectul unui dosar de urmărire de către organele de securitate și nici nu a dovedit exercitarea dreptului de acces la propriul dosar și la deconspirarea securității în baza dispozițiilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008.
Potrivit acestei reglementări, de drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) din art. 1 al O.U.G. nr. 24/2008 beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari.
Având în vedere nelegala sesizare a instanței de contencios administrativ, înalta Curte constată că a fost greșit admisă acțiunea în constatare formulată de intimatul-reclamant,care se impunea a fi respinsă, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității recurentului-pârât de lucrător al securității.
Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia
Pentru considerentele care au fost expuse, instanța de control judiciar apreciază că este întemeiat motivul de recurs prevăzut deart. 304 pct. 9 C. proc.civ., deoarece prima instanță a dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 1 alin. (1), (7), (8) și (9) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008.
Pe cale de consecință, în baza prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc.civ., înalta Curte a admis prezentul recurs și a modificat hotărârea instanței de fond, în sensul că, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3339/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3259/2012. Contencios → |
|---|
