ICCJ. Decizia nr. 4069/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4069/2012
Dosar nr. 7511/2/2011
Şedinţa publică de la 11 octombrie 2012
Asupra cererii de completare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2977 din 13 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse excepţiile invocate de intimaţi, admiţându-se recursurile declarate de Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice împotriva Sentinţei nr. 5783 din 11 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. De asemenea, a fost admis recursul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva aceleiaşi sentinţe şi a Încheierii din 20 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Au fost modificate sentinţa şi încheierea atacate în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii cererii de suspendare a O.P.A.N.A.F. nr. 1786/2010 şi respingerii în consecinţă a cererii de suspendare a acestui ordin. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Prin cererea înregistrată la Registratura Generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29 iunie 2012, intimaţii-reclamanţi şi intimatul-intervenient în cauză au solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală completarea Deciziei nr. 2977 din 13 iunie 2012 cu privire la obligarea recurenţilor-pârâţi la plata cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost solicitate.
S-a susţinut prin cererea formulată că intimaţii au solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată atât prin întâmpinarea depusă, cât şi cu ocazia concluziilor susţinute oral în faţa Înaltei Curţi, depunându-se dovezi privind cheltuielile de judecată, reprezentând onorariul de avocat.
Cum instanţa de recurs a menţinut în parte sentinţa instanţei de fond rezultă că recurenţii-pârâţi au căzut în pretenţii, iar, în raport cu culpa procesuală a acestora, se impune obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată efectuate şi dovedite de aceştia.
Reţinând că dispozitivul deciziei pronunţate nu face referire la cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, intimaţii au solicitat completarea deciziei sub acest aspect.
Ulterior, s-a solicitat de către intimaţii-reclamanţi să se constate ca rămasă fără obiect cererea de completare a Deciziei nr. 2977/2012, menţionându-se că urmare a redactării deciziei menţionate din coroborarea considerentelor cu dispozitivul acesteia, rezultă că Înalta Curte a avut în vedere solicitarea care viza obligarea recurenţilor-pârâţi la plata cheltuielilor de judecată.
Înalta Curte, analizând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012 reţine că aceasta este neîntemeiată în raport de dispoziţiile art. 281 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Intimaţii-reclamanţi au solicitat completarea deciziei menţionate în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată solicitate de aceştia.
În cauză se constată inexistenţa dovezilor privind cheltuielile de judecată, astfel că în lipsa acestora, o asemenea cerere este neîntemeiată.
Solicitarea intimaţilor-reclamanţi de a se constata că a rămas fără obiect cererea de completare nu poate fi reţinută întrucât în raport de dispoziţiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., o astfel de soluţie nu are bază legală, aceştia având la dispoziţie alte căi procedurale pentru situaţia de fapt expusă.
În consecinţă, faţă de cele reţinute, Înalta Curte va respinge cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 2977/2012, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge formulată de A.N.V., B.M.R., C.B., C.D.F., C.C., C.D., D.M., F.G., M.M.C., M.M.I., M.A., N.M., N.S.M., N.C., P.E.R., Ş.I.S., S.C., S.O.L., S.D.D., T.R.S., T.R., U.R.A. şi C.V.G. privind completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 2977 din 13 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4048/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4017/2012. Contencios → |
|---|
