ICCJ. Decizia nr. 4354/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4354/2012
Dosar nr. 1473/44/2011
Şedinţa publică de la 25 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 1473/44/2011, reclamanţii A.D.E., B.G.C., I.A.C., B.P.I., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 487 din 21 iulie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi obligarea pârâtului să continue procedura în vederea ocupării postului de procuror rămas neocupat, precum şi obligarea la aplicarea art. 225 alin. (2) teza a II-a din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, precum şi procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror, fără concurs, în sensul suplimentării de posturi, având în vedere numărul candidaţilor cu aceeaşi notă obţinută la concursul susţinut la 21 noiembrie 2010.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că au formulat cereri de valorificare a rezultatului examenului de admitere în magistratură, cererile fiind soluţionate în sensul respingerii în şedinţa Plenului C.S.M. din 21 iulie 2011.
Au apreciat reclamanţii că hotărârea atacată a fost dată cu interpretarea eronată a art. 225 alin. (2) din Regulament, având caracter discriminatoriu, reclamanţii fiind nedreptăţiţi, deoarece postul vacant de procuror rămas neocupat a fost alocat concursului prin hotărâre de plen alături de alte posturi şi are acelaşi regim juridic ca toate posturile alocate concursului.
S-a mai susţinut că prin hotărârile anterioare ale C.S.M. a fost aplicat un regim juridic egal şi nediferenţiat tuturor posturilor alocate concursului şi tuturor concurenţilor, hotărârea atacată producând o vătămare şi o discriminare faţă de candidaţii cu media 7,35 care în prezent sunt procurori.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, având în vedere prevederile art. 4 alin. (9) din Regulament.
Prin Sentinţa civilă nr. 31/F din 19 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa dispunând anularea Hotărârii nr. 487/2011 a Plenului C.S.M. şi obligarea autorităţii pârâte să continue procedura în vederea ocupării postului de procuror rămas neocupat. De asemenea, a obligat pârâtul să facă aplicarea art. 225 alin. (2) teza a II-a din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, precum şi procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror, fără concurs, în sensul suplimentării de posturi având în vedere numărul candidaţilor cu aceeaşi medie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin Hotărârea nr. 829 din 30 septembrie 2010, Plenul C.S.M. a aprobat organizarea concursului de admitere în magistratură, în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pentru ocuparea unui număr de posturi vacante de judecător şi procuror.
Totodată, prin Hotărârea nr. 1156 din 16 decembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat rezultatele finale ale concursului de admitere în magistratură din data de 21 noiembrie 2010. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus suplimentarea posturilor scoase la concurs pentru candidaţii care au obţinut aceeaşi medie cu cea a ultimului candidat admis, respectiv cu două posturi la judecători şi patru posturi la procurori, dând eficienţă disp. art. 225 alin. (2) din Regulament.
Ulterior, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiţiilor legale prev. de art. 226 din Regulament, un candidat nefiind apt din punct de vedere psihologic, prin Hotărârea nr. 89 din 3 martie 2011, Plenul C.S.M. a decis că disp. art. 23 alin. (3) din Regulament se aplică şi în situaţia rămânerii neocupate a posturilor scoase la concurs, ca urmare a neîndeplinirii de către unii candidaţi a condiţiilor prev. de art. 226 alin. (2) din Regulament.
Ca urmare a renunţării unui candidat la valorificarea rezultatului obţinut la concurs, prin Hotărârea nr. 203 din 7 aprilie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că disp. art. 23 alin. (3) din Regulament se aplică şi în situaţia rămânerii neocupate a posturilor scoase la concurs, ca urmare a renunţării unui candidat la valorificarea rezultatului obţinut la concursul de admitere în magistratură din data de 21 noiembrie 2010.
În consecinţă, Plenul C.S.M. a dispus continuarea procedurii de ocupare a posturilor rămase neocupate ca urmare a desfăşurării concursului de admitere în magistratură şi dând eficienţă art. 225 alin. (2) a suplimentat posturile scoase la concurs pentru candidaţii cu medii egale, respectiv cu patru posturi de procuror.
Prin Hotărârea nr. 312 din 19 mai 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus continuarea procedurii în vederea ocupării postului de procuror rămas neocupat ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prev. de art. 226 din Regulament de către un candidat înscris la procurori. Nemaifiind candidaţi care au optat pentru funcţie de procuror, Plenul a apreciat că devin aplicabile disp. art. 23 alin. (3) din Regulament şi a dispus suplimentarea cu cinci posturi pentru candidaţii cu aceeaşi medie, 7,35, care au optat iniţial pentru funcţia de judecător. Dintre aceştia, candidata C.G.N. a renunţat la valorificarea rezultatului obţinut, astfel încât un post a rămas neocupat.
Pentru a ocupa acest post, toţi candidaţii cu media 7,30 au formulat cereri de valorificare a rezultatului obţinut, cereri care au fost respinse, prin Hotărârea nr. 487 din 21 iulie 2011.
Împotriva Hotărârii nr. 487 din 21 iulie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii toţi candidaţii au procedat la formularea unei plângeri prealabile în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prima instanţă a apreciat că urmare a renunţării candidatei C.G.N. la postul care i se cuvenea, se impunea continuarea procedurii de ocupare a postului rămas neocupat, conf. prev. art. 23 alin. (3) şi (4) din Regulament şi practicii administrative a Consiliului Superior al Magistraturii, care prin hotărârile emise anterior a dispus în acest sens.
Procedând la interpretarea sistematică şi teleologică a dispoziţiilor Regulamentului, prima instanţă a constatat că la acest moment art. 225 din Regulament îşi produce efectele.
A mai apreciat instanţa de fond că interpretarea dată de C.S.M. dispoziţiilor respective este eronată, deoarece toate posturile alocate concursului şi toţi concurenţii trebuie să se bucure de un tratament juridic egal şi nediferenţiat, hotărârea atacată fiind de natură a produce reclamanţilor o vătămare şi o discriminare.
2. Calea de atac exercitată
2.1. Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Consiliul Superior al Magistraturii, invocând ca temei dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a prevederilor art. 225, coroborate cu cele ale art. 23 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, precum şi procedura de numire în funcţiile de procuror şi procuror fără concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 152/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a argumenta susţinerea făcută, autoritatea publică pârâtă a susţinut, în esenţă, că formularea folosită la art. 23 alin. (3) din Regulament, „pot opta pentru posturile rămase neocupate în urma desfăşurării concursului”, trebuie interpretată în sensul că se referă exclusiv la posturile care au fost alocate încă de la început concursului organizat şi că nu intră în această categorie posturile suplimentate ulterior desfăşurării concursului, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 225 alin. (2) din Regulament.
Or, susţine autoritatea recurentă, în completarea argumentării sale, instanţa de fond a aplicat prevederile art. 23 alin. (3) din Regulament în cazul unui post care a rămas neocupat, nu în urma concursului, ci ca urmare a faptului că un candidat a renunţat la valorificarea rezultatului obţinut la concursul de admitere în magistratură din data de 21 noiembrie 2010.
În concluzie, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea soluţiei instanţei de fond şi respingerea acţiunii formulate de cei patru reclamanţi ca neîntemeiată.
2.2. Intimaţii-reclamanţi au depus întâmpinare, prin care au răspuns criticilor recursului, susţinând, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică şi solicitând respingerea recursului ca nefondat.
3. Soluţia instanţei de recurs
Recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
În cauză, este necontestat că intimaţii-reclamanţi au participat la concursul de admitere în magistratură organizat de C.S.M. la data de 21 noiembrie 2010, optând pentru funcţia de judecător, fiind declaraţi respinşi pentru că au obţinut o notă de 7,30, sub pragul notei de 7,45, până la care au fost declaraţi admişi candidaţii care au optat pentru această funcţie.
De asemenea, este necontestat că unul dintre candidaţii care optaseră pentru funcţia de judecător, candidata C.G.N., a renunţat la cererea de valorificare a rezultatului obţinut la concurs (7,35) pentru unul dintre posturile suplimentate prin Hotărârea nr. 312/2011, situaţie în care candidaţii care obţinuseră nota 7,30 au solicitat valorificarea rezultatului obţinut la concurs în vederea ocupării postului rămas astfel neocupat.
În cauză, problema în litigiu este dacă dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Regulament sunt sau nu aplicabile în cazul intimaţilor-reclamanţi care au cerut valorificarea rezultatului obţinut la concurs în situaţia în care postul rămas neocupat nu făcea parte din posturile scoase iniţial la concurs, ci făcea parte din posturile suplimentate prin Hotărârea nr. 312/2011.
Potrivit art. 23 alin. (3) din Regulament, în vigoare la data concursului şi la data formulării cererilor de valorificare a rezultatului obţinut la concurs, „Candidaţii care nu au fost declaraţi admişi pentru funcţia pentru care au concurat, dar care îndeplinesc condiţiile de medie prevăzute la art. 225 alin. (1), pot opta pentru posturile rămase neocupate în urma desfăşurării concursului”.
În cauză, este necontestat că intimaţii-reclamanţi îndeplinesc condiţia cerută la art. 225 alin. (1) din Regulament, obţinând nota peste 7,00, anume nota 7,30.
Instanţa de recurs este de acord cu susţinerea autorităţii recurente, dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Regulament fiind aplicabile numai în situaţia posturilor rămase neocupate, dintre posturile scoase iniţial la concurs, existente la data validării rezultatelor concursului.
În acest mod a şi procedat autoritatea recurentă care, prin Hotărârea nr. 1156 din 16 decembrie 2010, a validat rezultatele concursului din data de 21 noiembrie 2010 şi, dând eficienţă dispoziţiilor art. 225 din Regulament, a suplimentat limita posturilor scoase la concurs cu 2 posturi de judecător şi 4 de procuror.
Dar, ulterior, luând act de survenirea unor situaţii pe care le-a apreciat ca fiind conforme, a suplimentat în mod repetat limita posturilor scoase la concurs prin hotărâri succesive.
Astfel, prin Hotărârea nr. 89 din 3 martie 2011, ca urmare a faptului că doi candidaţi nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi numiţi în funcţiile pentru care au optat (posturile respective rămânând neocupate), a fost suplimentată limita posturilor cu 4 posturi de judecător şi 5 de procuror.
La fel, prin Hotărârea nr. 203 din 7 aprilie 2011, ca urmare a renunţării unui candidat la valorificarea rezultatelor concursului respectiv (postul respectiv rămânând neocupat), s-a realizat o altă suplimentare cu 4 posturi de procuror.
De asemenea, aşa cum s-a mai arătat, prin Hotărârea nr. 312 din 9 mai 2011, ca urmare a faptului că un candidat nu a îndeplinit condiţiile art. 226 din Regulament (existenţa unei bune reputaţii) s-a realizat o nouă suplimentare cu 5 posturi de judecător pentru candidaţii care obţinuseră la concurs nota 7,35.
Or, dintre cei 5 candidaţi care obţinuseră nota 7,35, un candidat a renunţat la cererea de valorificare a rezultatului său la concurs, rămânând astfel neocupat postul în legătură cu care au formulat cerere de valorificare intimaţii-reclamanţi care obţinuseră la concurs nota 7,30. Această cerere a fost respinsă prin Hotărârea nr. 487 din 21 iulie 2011 de C.S.M. cu motivarea, în esenţă, că această cerere nu se referă la un post rămas neocupat în urma concursului, ci ca urmare a renunţării unuia dintre candidaţii aflaţi în procedura de valorificare a rezultatelor concursului.
Procedând în acest mod, autoritatea recurentă a introdus, fără o justificare rezonabilă şi obiectivă, un tratament diferenţiat în cazul intimaţilor-reclamanţi în raport cu candidaţii la care s-au referit hotărârile anterioare, prin care s-au făcut suplimentări succesive de posturi, după adoptarea Hotărârii nr. 1156/2010 de validare a rezultatelor concursului şi de suplimentare în condiţiile art. 225 din Regulament a limitei de posturi scoase la concurs.
Or, potrivit principiilor generale ale bunei administrări, orice autoritate administrativă în activitatea de aplicare în concret a normelor legale trebuie să acţioneze cu obiectivitate şi imparţialitate, aplicând un tratament egal şi nediscriminatoriu situaţiilor similare soluţionate.
În acest context, instanţa de recurs aminteşte, aşa cum a făcut şi curtea de apel, că, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diferenţa de tratament reprezintă discriminare în sensul art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului atunci când autorităţile introduc deosebiri de tratament în situaţii analoage comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă, aşa cum a procedat în cauza de faţă autoritatea publică recurentă în soluţionarea cererilor de valorificare a rezultatelor concursului din 21 noiembrie 2010.
În concluzie, având în vedere considerentele prezentate mai sus, instanţa de recurs reţine că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, recursul fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva Sentinţei civile nr. 31/F din 19 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4305/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4412/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
