ICCJ. Decizia nr. 4446/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4446/2012
Dosar nr. 616/39/2011
Şedinţa publică de la 31 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 3 iunie 2011, reclamantul I.C. a chemat în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor, solicitând anularea deciziei nr. 322 din 24 ianuarie 2011 prin care a fost sancţionat disciplinar cu mustrare scrisă pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 69 lit. b) din Legea nr. 293/2004, neglijenţă şi superficialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a dispoziţiilor legale sau a celor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume abilitate de lege.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că pârâta a reţinut în mod eronat că în calitate de şef serviciu logistică la Penitenciarul Botoşani, cu atribuţii privind verificarea şi avizarea documentaţiei tehnico-economice aferente lucrărilor de investiţii şi reparaţii, nu a dispus efectuarea controlului situaţiei reale din teren.
Astfel, reclamantul a precizat că, potrivit normelor legale în vigoare, verificarea şi avizarea situaţiilor de lucrări în baza cărora se emiteau facturile de plată nu erau în atribuţiile sale, ci ale dirigintelui de şantier care avea şi calificarea necesară de a certifica conformitatea documentelor cu lucrările efectiv executate.
Prin sentinţa nr. 361 din 7 noiembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că în anul 2009, reclamantul a acordat viza privind certificarea realităţii, regularităţii şi legalităţii documentaţiei referitoare la lucrările executate la clădirea penitenciarului de către antreprenor care a încasat necuvenit suma de 107.231,61 lei. De asemenea, în anul 2010 s-a constatat acceptarea la plată a unor lucrări neexecutate în valoare de 46.030,28 lei, sumă nedecontată.
Instanţa a constatat că reclamantul, deşi avea stabilite atribuţii de control, nu le-a îndeplinit, neverificând realitatea datelor înscrise în documentaţie privind lucrările executate şi supunând spre decontare lucrări neefectuate.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul I.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că atribuţia certificării realităţii, regularităţii şi legalităţii privea doar facturile şi ordonanţările la plată aferente acestora, verificarea şi avizarea pentru conformitate, pe teren, a lucrărilor de investiţii fiind în sarcina inginerului constructor ca diriginte de şantier, acesta fiind direct răspunzător de cantitatea, calitatea şi valoarea lucrărilor decontate.
Reclamantul a arătat astfel că prin fişa postului nu avea atribuţii de verificare decât a situaţiilor de lucrări de reparaţii curente, nu şi a celor de investiţii.
De altfel, a precizat reclamantul, în momentul avizării documentelor referitoare la lucrările de investiţii, a şi efectuat verificarea actelor justificative întocmite de comisiile de recepţie, certificarea cantităţilor de lucrări efectiv executate în teren fiind realizată de către dirigintele de şantier.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea, va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, instanţa de fond a reţinut în mod corect temeinicia dispoziţiei de sancţionare disciplinară a reclamantului care avea prevăzute în fişa postului atribuţii de verificare a situaţiilor de lucrări şi de avizare a documentaţiei tehnico-economice aferente lucrărilor de investiţii, sens în care, în calitate de şef serviciu logistică, putea dispune efectuarea de verificări asupra situaţiei reale din teren.
În fişa postului de şef serviciu logistică, aflată la dosar, sunt cuprinse ca atribuţii de serviciu atât avizarea documentaţiei aferente lucrărilor de investiţii, şi nu numai a celor de întreţinere şi reparaţii curente, cât şi participarea la comisia de recepţie a tuturor acestor lucrări şi verificarea situaţiilor de lucrări întocmite de către inginerul constructor.
Ca urmare a faptului că reclamantul nu a verificat realitatea datelor înscrise în situaţiile de lucrări, au fost aprobate spre decontare lucrări neexecutate de 107.231,61 lei şi s-au acceptat la plată, dar nedecontate, lucrări în valoare de 46.030,28 lei.
În raport de cele expuse mai sus, abaterea disciplinară fiind corect reţinută în sarcina reclamantului, iar sancţiunea bine individualizată se constată netemeinicia criticilor aduse sentinţei, recursul declarat urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.C. împotriva Sentinţei nr. 361 din 7 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4436/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4755/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
