ICCJ. Decizia nr. 4682/2012. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4682/2012
Dosar nr. 4459/y2011
Şedinţa publică de la 9 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanta I.D.V. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând:
- obligarea pârâtului să dea curs solicitărilor sale expuse în memoriul pe care i l-a adresat la data de 15 decembrie 2010 şi înregistrat sub nr. 14968, prin care solicita:
a) să-i comunice ce măsuri sancţionatorii s-au luat împotriva consulului I.C., precum şi a celorlalte persoane vinovate de încălcarea drepturilor sale constituţionale prevăzute de art. 17, care spune că „cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român ...", întrucât aceşti funcţionari diplomatici au refuzat să-i acorde sprijinul solicitat în luna august 2008, aflându-se în nevoie urgentă;
b) să-i comunice ce demersuri a făcut în favoarea sa Consulatul român de la Paris către Brigada pentru represiunea proxenetismului din Paris, unde a depus la data de 8 august 2008 o plângere, şi în ce fază se află aceasta, întrucât ea nu s-a putut pune la dispoziţia organelor poliţieneşti franceze, deoarece consulatul român de la Paris a refuzat să o sprijine în demersurile sale, şi să-i ofere condiţiile necesare pentru a rămâne pe teritoriul francez şi la dispoziţia autorităţilor de cercetare penală;
- obligarea pârâtei să pună la dispoziţia instanţei răspunsurile date Secretariatului General al Guvernului ca urmare a intervenţiilor acestuia în numele său şi pentru ea, precum şi orice alt document din care să reiasă că s-au întreprins cercetări şi s-au adoptat soluţii în cazul său, la nivelul anului 2008, documente care pot ajuta instanţa în descoperirea adevărului privind această cauză;
- obligarea pârâtei la daune morale în sumă de 400.000 euro, echivalentul a 1.680.000 RON, pentru traumele psihice şi morale pe care i le-a produs, precum şi degradarea stării sale de sănătate, datorită pasivităţii manifestate de către pârâtă şi lipsa unui răspuns la cele 4 memorii pe care i le-a adresat începând cu anul 2008 (2 memorii în august rămase fără răspuns), un memoriu trimis în data de 14 noiembrie 2009 şi memoriul înregistrat la data de 15 decembrie 2010 sub nr. 14968, demonstrându-i prin aceasta că în calitate de cetăţean al acestei ţări nu are absolut nicio valoare în faţa acestei autorităţi, care era obligată, pe de o parte să-i acorde sprijinul atunci când i l-a solicitat, iar pe de altă parte, să sancţioneze funcţionarii vinovaţi.
Prin Sentinţa civilă nr. 6134 din 25 octombrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta I.D.V. neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta I.D.V., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deşi recurenta-reclamantă a fost citată cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2 RON şi timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la fila 8 a dosarului, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de I.D.V. împotriva Sentinţei civile nr. 6134 din 25 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 4662/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4683/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
