ICCJ. Decizia nr. 4688/2012. Contencios
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4688/2012
Dosar nr. 685/3y2010
Şedinţa publică de la 9 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 22 din 10 februarie 2011, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată de M.A.I., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice, privind Decizia de impunere nr. 9.794 din 28 decembrie 2009 şi a Raportul de inspecţie fiscală nr. 9794 din 28 decembrie 2009.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că din interpretarea textelor de lege incidente, în speţă art. 205, art. 209, art. 210 şi art. 218 C. proc. fisc., rezultă că, anterior sesizării instanţei, este necesară contestarea deciziei de impune la organul fiscal competent.
Astfel, judecătorul fondului a apreciat inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantă, direct în instanţă, reţinând în acest sens că numai deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta M.A.I., susţinând că este netemeinică şi nelegală.
Prin Încheierea din 7 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, s-a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei, constatându-se că nici una dintre părţi nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi că acestea nu au solicitat judecarea în lipsă.
Cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an", iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de M.A.I. împotriva Sentinţei nr. 22 din 10 februarie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - LM
← ICCJ. Decizia nr. 4683/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4693/2012. Contencios. Suspendare executare... → |
---|