ICCJ. Decizia nr. 47/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 47/2012
Dosar nr. 940/39/2010
Şedinţa publică de la 11 ianuarie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 124 din 16 martie 2011, Curtea de Apel Suceava - secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a constatat ca rămasă fără obiect acţiunea formulată de reclamantul V.R.V., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor şi ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, prin care solicita să se constate refuzul nejustificat al pârâţilor de a soluţiona cererea de recunoaştere/echivalare a diplomei de doctor emisă pe numele reclamantului de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare din Republica Moldova şi obligarea ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului să emită ordinul de recunoaştere a titlului ştiinţific obţinut şi confirmat prin diploma de doctor în drept. Prin aceeaşi sentinţă, instanţa de judecată a obligat pârâţii la plata către reclamant a sumei de 2042 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că acţiunea a rămas fără obiect, faţă de împrejurarea că cererea reclamantului a fost soluţionată favorabil, prin Ordinul nr. 3763 din 18 februarie 2011 fiindu-i echivalată Diploma de Doctor în drept obţinută în Republica Moldova.
Totodată, considerând că rezolvarea pe parcursul procedurilor judiciare în mod favorabil a cererii reclamantului nu înlătură culpa procesuală a pârâţilor, întrucât neîndeplinirea obligaţiei în termenul legal a determinat reclamantul să sesizeze instanţa de judecată, prima instanţă a reţinut că este întemeiată cererea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală au declarat recurs atât reclamantul, cât şi pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.
I. Recurentul-reclamant nu a depus la dosar dovada plăţii taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.
Or, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) şi art. II alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, dovada achitării acestora ataşându-se, potrivit art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs.
Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar recurentul nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior - deşi a fost citat cu menţiunea timbrării - devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.
II. Recursul autorităţii pârâte vizează exclusiv aspectul obligării la plata cheltuielilor de judecată, motivarea fiind în sensul că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, faţă de împrejurarea că nu a pierdut procesul, cauza fiind rămasă fără obiect.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Obiectul acţiunii cu a cărei soluţionare a fost învestită instanţa de contencios administrativ îl constituie constatarea refuzului nejustificat al pârâţilor de soluţionare a cererii de recunoaştere/echivalare a diplomei de doctor în drept obţinută într-o altă ţară şi obligarea pârâţilor la emiterea ordinului de recunoaştere a titlului ştiinţific respectiv.
Din actele dosarului rezultă că cererea reclamantului a fost soluţionată pozitiv, în acest sens fiind emis, la data de 18 februarie 2011, Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3763 de echivalare a diplomei obţinută în Republica Moldova, măsura fiind comunicată reclamantului de către autoritatea pârâtă cu adresa din 03 martie 2011 (dosar fond).
Aşadar, atât emiterea ordinului de echivalare a diplomei cât şi comunicarea către reclamant a măsurii luate de autoritatea pârâtă au avut loc înainte de prima zi de înfăţişare, care a fost la data de 7 martie 2011.
Or, conform dispoziţiilor art. 275 C. proc. civ., „Pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată";.
Cum, în cauză, reclamantul nu a făcut dovada punerii în întârziere a pârâţilor, anterior introducerii acţiunii, notificarea adresată autorităţilor pârâte neîntrunind condiţiile prevăzute în acest sens de art. 1079 C. civ., care impun comunicarea prin intermediul unui executor judecătoresc, în mod greşit a dispus prima instanţă obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru considerentele arătate, constatând că soluţia instanţei de fond este greşită, în ceea ce priveşte dispoziţia de obligare a pârâţilor la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată, va fi admis recursul şi modificată, în parte, sentinţa atacată, în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de reclamantul V.R.V. împotriva sentinţei nr. 124 din 16 martie 2011 a Curţii de Apel Suceava - secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împotriva aceleiaşi sentinţe.
Modifică, în parte, sentinţa atacată, în sensul că respinge cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 45/2012. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 48/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
