ICCJ. Decizia nr. 4940/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4940/2012
Dosar nr. 1014/36/2011
Şedinţa de la 22 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, reclamanta T.E., în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap, a solicitat anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 5589 din 19 mai 2011 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1814 din 29 martie 2011 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii în sensul încadrării în gradul de handicap grav cu asistent personal.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1814 din 29 martie 2011 în Dosarul nr. 1322, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi în urma evaluării dosarului şi a propunerii Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap s-a stabilit încadrarea sa în gradul de handicap GRAV fără asistent personal, tip handicap 2, cod boală N18, valabilitatea deciziei fiind stabilită la 12 luni de zile, data revizuirii certificatului fiind 29 martie 2012.
Arată reclamanta că, deşi a formulat contestaţie împotriva Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1814 din 29 martie 2011, prin Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5589 din 19 mai 2011, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a menţinut gradul de handicap, tipul de boală.
La data de 13 octombrie 2011 reclamanta T.E. a depus la dosar precizări cu privire la cadrul procesual pasiv, în sensul că înţelege să solicite introducerea în cauză în calitate de pârâţi a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap şi Consiliul Judeţean Constanţa - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată sub raportul neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, pe fondul cauzei solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Curtea de apel, la termenul de judecată din 9 noiembrie 2011, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârât motivat de faptul că procedura contestaţiei formulată împotriva unui certificat de încadrare în grad de handicap emis de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap de pe lângă Consiliul Judeţean Constanţa echivalează cu procedura prealabilă impusă de art. 7 din Legea nr. 554/2004 iar decizia emisă în soluţionarea contestaţiei emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap se contestă direct la instanţa de contencios administrativ.
Prin Încheierea de şedinţă din 18 ianuarie 2012, Curtea de apel a apreciat că în raport de demersurile efectuate şi împrejurarea că nu se contestă gradul de handicap ci faptul că reclamanta nu mai beneficiază de asistent personal, nu se impune efectuarea unei expertize medicale.
2. Hotărârea Curţii de apel
Prin Sentinţa nr. 64 din 8 februarie 2012, Curtea de Apel Constanţa a admis acţiunea, a anulat decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5589 din 19 mai 2011 emisă de Comisia contestaţia reclamantei, anulând în parte certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1814 din 29 martie 2011 emis de Comisa de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanţa.
Totodată, Curtea de apel a obligate pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să emită o nouă deciziei în încadrare a reclamantei în gradul de handicap „grav” cu asistent personal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că potrivit Ordinului nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P, sunt stabilite doar criteriile de încadrare în grad de handicap în timp ce asistentul personal se stabileşte, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 446/2006, pe baza unei evaluări sociopsihomedicale, evaluare ce a fost efectuată la data de 22 martie 2011 de către Serviciul de asistenţă şi protecţie socială din cadrul Primăriei municipiului Constanţa, conform anexei nr. 6 din H.G. nr. 430/2008.
S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că din evaluarea efectuată a rezultat că reclamanta necesită ajutor la mobilizare, igienă corporală, deplasare în interiorul şi exteriorul locuinţei, la prepararea hranei, la efectuarea activităţilor gospodăreşti, la deplasarea cu mijloacele de transport, manifestând dezorientare în spaţiu, având memoria afectată parţial.
Prin urmare, judecătorul fondului, având în vedere dispoziţiile art. 30 din H.G. nr. 268/2007, a constatat că încadrarea reclamantei în grad de handicap necesită asistent personal.
3. Recursul pârâtului
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârât Ministerul Muncii, Familie şi Protecţiei Sociale a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Hotărârea de admitere a acţiunii a fost criticată pentru lipsă de temei legal şi medical, arătându-se că documentaţia medicală şi ancheta socială nu relevă necesitatea asistentului personal, întrucât reclamanta are capacitatea de autoservire.
Recurentul a solicitat modificarea sentinţei în sensul respingerii cererii de anulare a actelor administrative contestate.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum şi de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
Instanţa de fond a analizat corect atât documentaţia medicală prezentată de intimata-reclamantă în dovedirea motivelor de nelegalitate invocate prin acţiune, cât şi ancheta socială şi a constatat judicios că decizia de încadrare în grad de handicap grav fără asistent personal, a fost emisă cu încălcarea criteriilor medico-psihosociale întocmite în baza Legii nr. 448/2006.
Astfel, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că din administrarea probelor de la dosar a rezultat cu certitudine că T.E. suferă de insuficienţă renală cronică iar starea de sănătate în ultima perioadă nu s-a ameliorat ci din contră s-a agravat, în sensul că necesită ajutor la mobilizare, igienă corporală, deplasare în interiorul şi exteriorul locuinţei, la prepararea hranei, la efectuarea activităţilor gospodăreşti, la deplasarea cu mijloacele de transport, manifestând dezorientare în spaţiu, având memoria afectată parţial.
Prin urmare, în raport de actele medicale şi a referatului de anchetă socială efectuat în cauză, criticile recurentului sunt nefondate.
În atare situaţie, recurentul-pârât a susţinut neîntemeiat că Decizia Comisiei de Handicap nr. 5589 din 19 mai 2011 este corespunzătoare legii şi situaţiei de fapt, în condiţiile în care actele medicale şi raportul anchetei sociale aflate la dosar atestă necesitatea unui asistent personal.
Prin urmare, în sentinţa recurată s-a reţinut corect că, în raport de concluziile anchetei sociale şi de actele medicale, se impune anularea actelor administrative atacate şi obligarea autorităţii să emită o nouă decizie prin care să o încadreze pe reclamantă în gradul de handicap grav cu asistent personal.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei ş Protecţiei Sociale - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap împotriva Sentinţei nr. 64/CA din 8 februarie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4943/2012. Contencios. Alte cereri.... | ICCJ. Decizia nr. 4991/2012. Contencios. Litigii Curtea de... → |
|---|
