ICCJ. Decizia nr. 5001/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5001/2012
Dosar nr. 3202/99/2010
Şedinţa camerei de consiliu de la 23 noiembrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin Cererea înregistrată la Tribunalul Iaşi, secţia comercială - contencios administrativ şi fiscal sub nr. 23202/99/2010 reclamanta sentinţa civilă R.G.M. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC E.ON M.D. SA solicitând anularea Avizului nr. 264 din 29 iulie 2009 emis de pârâtă, prin care nu a fost avizată documentaţia prezentată în vederea trecerii grupei de măsură de joasă tensiune pe medie tensiune la Centrul Comercial Moldova Mall Iaşi, obligarea pârâtei la eliberarea Avizului Tehnic de Racordare pentru postul de transformare PT 704 prin care să fie stabilit punctul de delimitare a reţelei electrice aparţinând societăţii faţă de reţeaua EON, la bornele de medie tensiune ale transformatoarelor punctului de transformare şi obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de daune cominatorii, începând cu data de la care hotărârea a rămas definitivă şi până la data liberării Avizului Tehnic de Racordare pentru postul de transformare PT 704 prin care să fie stabilit punctul de delimitare a reţelei electrice aparţinând societăţii faţă de reţeaua EON, la bornele de medie tensiune ale transformatoarele punctului de transformare.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin Sentinţa civilă nr. 854/CA din 15 octombrie 2010, Tribunalul Iaşi, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a anulat Avizul nr. 264 din 29 iulie 2009 şi a obligat pârâta SC E.ON M.D. SA la eliberarea Avizului Tehnic de Racordare pentru postul de transformare PT 704, cu stabilirea punctului de delimitare a reţelei electrice aparţinând SC R.G.M. SRL faţă de reţeaua E.ON, la bornele de medie tensiune ale transformatoarelor punctului de transformare şi a obligat pârâta la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de daune cominatorii, începând cu data de la care hotărârea a rămas definitivă şi până la data eliberării Avizului Tehnic de Racordare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC E.ON M.D. SA, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar prin Decizia civilă nr. 433 din 5 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admis recursul, casată sentinţa civilă recurată şi trimisă cauza spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti - SCAF.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că procedura de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public este reglementată de H.G. nr. 90/2008, regulament ce prevede principiile şi normele aplicabile în această materie, iar potrivit art. 49 din acest act normativ, eventualele divergenţe care apar între deţinătorii de reţea şi utilizatori în timpul parcurgerii etapelor procesului de racordare la reţelele electrice, neconciliate la nivelul operatorilor de reţea, se soluţionează de autoritatea competentă, care potrivit art. 11 lit. j) din Legea nr. 13/2007 este ANRE.
De asemenea, s-a mai reţinut că potrivit art. 9 alin. (10) din Legea nr. 13/2007, ordinele emise de preşedintele ANRE în exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă competentă şi potrivit art. 29 din Ordinul nr. 38/2007.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 29 iunie 2011, iar la termenul din data de 6 decembrie 2011 reclamanta a solicitat declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, precizând că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 5 lit. a) din Ordinul nr. 38 din 12 octombrie 2007, litigiul fiind unul de drept comun.
Prin Sentinţa nr. 7376 din 6 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC R.G.M. SRL în favoarea Tribunalului Iaşi şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, înaintând dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
S-a reţinut că art. 9 alin. (9) din Legea nr. 13/2007, a energiei electrice, prevede că reglementările de interes general se aprobă prin ordine ale ANRE şi se publică în M. Of. al României, Partea I, iar alin. (10) stabileşte, cu caracter general, că Ordinele şi deciziile emise de preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 60 de zile de la data publicării lor în M. Of. al României, Partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părţilor interesate.
În speţă, s-a apreciat că reglementarea aplicabilă ar fi Ordinul nr. 38/2007 al preşedintelui ANRE, pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice şi a contractelor de racordare la reţea.
În opinia instanţei nu este vorba de un litigiu legat de încheierea unui contract sau a unui act adiţional, întrucât între părţi se află în derulare Contractul-cadru nr. 1537 din 8 iunie 2006, ci un litigiu legat de refuzul nejustificat al pârâtei, materializat prin Avizul CTE nr. 2647 din 29 iulie 2009, de a aviza documentaţia prezentată de reclamantă în vederea trecerii grupei de măsură de joasă tensiune pe medie tensiune la Centrul Comercial Moldova Mall Iaşi, conform H.G. nr. 90/2008 şi solicitarea reclamantei de obligarea pârâtei la eliberarea Avizului Tehnic de Racordare pentru postul de transformare PT 704 prin care să fie stabilit punctul de delimitare a reţelei electrice aparţinând societăţii faţă de reţeaua EON, la bornele de medie tensiune ale transformatoarelor punctului de transformare.
Prin urmare, Curtea a conchis că, nefiind aplicabilă procedura prevăzută de art. 9 alin. (10) din Legea nr. 13/2007 şi art. 29 din Ordinul nr. 38/2007, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004, în privinţa litigiilor apărute în executarea contractelor administrative, cum este şi contractul-cadru de faţă, încheiat între părţi, în contextul în care autoritatea pârâtă este o autoritate publică asimilată, cu competenţe la nivel local, având calitatea de operator de distribuţie deţinător al reţelei electrice, conform licenţei acordate de autoritatea de reglementare.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Învestită legal cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă, în temeiul art. 20 pct. 2 şi 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că litigiul vizează, în esenţă, refuzul - considerat nejustificat - al SC E.ON M.D. SA Iaşi de a aviza documentaţia prezentată de reclamantă pentru trecerea grupei de măsură de pe joasă tensiune pe medie tensiune la Postul de Transformare (PT) 704 şi de a emite avizul tehnic de racordare pentru PT 704, cu modificarea punctului de delimitare a instalaţiilor.
În calitatea sa de operator de reţea electrică de interes public, conform noţiunilor utilizate în H.G. nr. 90/2008, prin care a fost aprobat regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, pârâta este o autoritate publică asimilată, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 554/2004, litigiul fiind supus, prin urmare, normelor de competenţă cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004.
În temeiul art. 11 lit. j) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, în vigoare la data învestirii instanţei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) avea atribuţia de a soluţiona neînţelegerile legate de contractele de racordare la reţea, prin ordine supuse controlului pe calea contenciosului administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, conform regulilor speciale cuprinse în art. 9 alin. (10) din aceeaşi lege. În speţă nu a intervenit însă un act al autorităţii publice menţionate, care să atragă competenţa exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa judecării cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu luarea în considerare a normelor de competenţă materială şi teritorială cuprinse în art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC „R.G.M.” SRL în contradictoriu cu pârâta SC E.On M.D. SA în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5003/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4996/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
