ICCJ. Decizia nr. 5105/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5105/2012
Dosar nr. 791/36/2008*
Şedinţa publică de la 29 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 384 din 09 noiembrie 2011, Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat perimată acţiunea reclamantului B.I. formulată în contradictoriu cu pârâta H.M.
Pentru a dispune în acest sens, curtea de apel a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 21 aprilie 2008, reclamantul B.I. a chemat în judecată pe pârâta H.M. solicitând instanţei obligarea acesteia la predarea actului prin care a restituit preşedintelui Curţii de Apel Constanţa cererea prin care a chemat în judecată pe C.T., precum şi la plata daunelor materiale şi morale.
Prin Încheierea din data de 4 iunie 2008, cauza a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 1551 C. proc. civ., întrucât reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei luate la termenul de judecată din data de 07 mai 2008, în sensul de a depune precizările aflate la dosar (fila 14) în formă dactilografiată/lizibilă.
La data de 01 iunie 2009, 18 iunie 2010 şi 24 august 2011 reclamantul B.I. a formulat cereri de repunere pe rol a cauzei, cereri care au fost respinse ca nefondate, constatându-se că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor stabilite de instanţă, de a depune precizările aflate la dosar (fila 14) în formă dactilografiată/lizibilă.
Verificând lucrările dosarului, Curtea de apel a constatat că de la data suspendării judecării cauzei conform art. 1551 C. proc. civ., timp de mai mult de un an de zile nu s-a mai efectuat nici un act de procedură., astfel că în temeiul art. 252 C. proc. civ., s-a constatat, din oficiu, perimată acţiunea declarată de reclamantul B.I.
2. Recursul formulat de reclamant
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamantul B.I.
3. Procedura în faţa instanţei de recurs
La termenul de judecată din 29 noiembrie 2012, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia netimbrării recursului, dezbaterile fiind consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
1. Regularitatea promovării căii de atac
În temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în recurs potrivit art. 316, raportat la art. 298 C. proc. civ., Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia netimbrării recursului constată că este întemeiată şi o va admite.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, modificată, cererile în contencios administrativ se timbrează cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei.
Conform art. 11 alin. (1) din legea anterior individualizată, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: „La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.
De asemenea, art. 20 alin. (3) din legea în discuţie prevede că neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
În speţa de faţă, recurentul-reclamant a fost citat pentru termenul din 29 noiembrie 2012 cu menţiunea de a timbra calea de atac exercitată cu 2 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar (fila 12 dosar) conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 şi art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, dar nu s-a conformat.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar recurentul nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală, deşi a fost citat cu menţiune în acest sens, devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de B.I. împotriva sentinţei nr. 384 din 09 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5059/2012. Contencios. Amendă pentru... | ICCJ. Decizia nr. 5112/2012. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
