ICCJ. Decizia nr. 5183/2012. Contencios. Alte cereri. Fond

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5183/2012

Dosar nr. 367/1/2012

Şedinţa publică de la 6 decembrie 2012

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 17 ianuarie 2012, petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a chemat în judecată Statul Român reprezentat de următoarele instituţii constituţionale: Parlamentul României, Preşedintele României, Guvernul României şi Consiliul Superior al Magistraturii, susţinând că în acest fel vor fi onorate angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi nu va mai fi tolerată şi stimulată corupţia la toate nivelele.

În concret reclamantul arată că a investit Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială cu o acţiune în constatare şi pretenţii pentru neonorarea obligaţilor contractuale de către SC T.M. SRL Bucureşti în anii 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011 însă în toate dosarele aflate pe rolul acestei instanţe a fost şi este tolerată corupţia.

Situaţia este identică şi în cazul Curţii de Apel Bucureşti care, în căile de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunţate de către Tribunalul Bucureşti în dosarele de mai sus a tolerat şi a stimulat corupţia.

La fel, susţine reclamantul, a procedat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială care a tolerat şi stimulat corupţia în căile de atac exercitate în dosarele menţionate, inclusiv prin respingerea abuzivă a numeroaselor cereri de strămutare.

În concretizarea principiului accesului liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţia României, se recunoaşte dreptul necondiţionat al oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Condiţia primordială de exerciţiu a acţiunii civile este, neîndoielnic, cea a afirmării de către parte a existenţei unui drept subiectiv civil pentru protejarea căruia, atunci când acesta a fost contestat, încălcat sau ignorat, este necesar a fi angajată funcţia jurisdicţională a instanţelor judecătoreşti.

Acţiunea civilă, ca orice categorie juridică, indiferent de forma concretă sub care se prezintă în procesul valorificării ei, implică câteva elemente care îi condiţionează existenţa şi anume obiectul, cauza şi subiectele sau părţile.

Obiectul acţiunii civile îl constituie protecţia unui drept subiectiv sau a unui interes pentru realizarea căruia calea justiţiei este obligatorie, iar acest obiect se concretizează în mod diferit, prin raportare la mijlocul procesual folosit. Astfel, în cazul cererii de chemare în judecată prin obiect se înţelege pretenţia concretă a reclamantului.

Cauza acţiunii civile, causa petendi, o reprezintă scopul spre care se îndreaptă activitatea părţilor (a celor care reclamă în justiţie sau a celor care se apără în proces).

Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că reclamantul s-a adresat cu o plângere directă acestei instanţe, pentru repararea aşa-ziselor injustiţii realizate de către instanţele judecătoreşti în soluţionarea unei acţiuni în constatare şi pretenţii pentru neonorarea obligaţiilor contractuale de către SC T.M. SRL Bucureşti în anii 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în temeiul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".

Din economia acestor dispoziţii legale rezultă condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în contencios administrativ şi anume:

- actul atacat să fie act administrativ în formă tipică sau asimilată;

- actul atacat să emane de la o autoritate publică;

- actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 definesc actul administrativ ca fiind: „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Analizând demersul judiciar al reclamantei, se constată că niciuna dintre condiţiile de admisibilitate enumerate mai sus nu sunt îndeplinite.

În concluzie, având în vedere că pârâţii nu sunt autorităţi publice în sensul Legii nr. 554/2004, iar actele acestora nu sunt emise în regim de putere publică, având caracter de acte juridice civile iar nu acte administrative, se constată că prezenta acţiune nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, urmând a fi respinse ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5183/2012. Contencios. Alte cereri. Fond