ICCJ. Decizia nr. 926/2012. Contencios

Prin încheierea din 25 noiembrie 2011 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea judecării cauzei în baza dispozițiilor art. 1551C. proc. civ., până la îndeplinirea de către reclamantă a obligației de a preciza obiectul cererii de chemare în judecată, având în vedere neconcordanțele dintre cererea de chemare în judecată și considerentele sentinței de declinare a competenței.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut faptul că reclamanta A.T. a fost citată cu mențiunea de a-și preciza cererea de chemare în judecată în conformitate cu dispozițiile art. 112 C. proc. civ. și, deși a fost citată cu această mențiune, reclamanta a indicat doar că actualizarea pretențiilor se ridică la suma de 27.905 RON.

Astfel, instanța a apreciat că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantei, care nu a precizat cererea de chemare în judecată în conformitate cu art. 112 C. proc. civ.

S-a reținut că instanța este obligată, potrivit art. 1591alin. (4) C. proc. civ., să-și verifice competența, ori această verificare nu se poate face decât în raport de obiectul cererii de chemare în judecată. Observând obiectul cererii de chemare în judecată, instanța a constatat că reclamanta a formulat o acțiune intitulată acțiune civilă, prin care a solicitat obligarea pârâților la plata unei sume actualizate cu indicele de inflație, calculată de la momentul stabilirii obligației și până la data plății efective, respectiv a solicitat actualizarea unor despăgubiri civile ce au fost acordate reclamantei prin Decizia civilă nr. 302/2007 a Tribunalului Olt, pronunțată în urma apelului promovat împotriva Sentinței civile nr. 2405 din 10 octombrie 2006, pronunțată în dosar al Judecătoriei Caracal, hotărâri ce nu se regăseau la dosar.

S-a mai reținut în considerentele încheierii atacate faptul că, în sentința de declinare, instanța care a declinat competența a reținut un alt obiect decât cel stabilit de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, ori obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie clar precizat, astfel încât instanța să-și poată verifica competența, precum și pârâta să-și poată formula apărarea.

împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta A.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a încheierii atacate și repunerea pe rol a cauzei.

în motivarea recursului se arată că prin procedura de citare i s-a pus în vedere reclamantei să precizeze cererea în conformitate cu dispozițiile art. 112 C. proc. civ. și că această obligație a fost respectată prin comunicarea precizării de acțiune de la data de 10 noiembrie 2011, expediată la data de 11 noiembrie 2011, însoțită fiind de răspunsul Institutului Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Mureș, având ca obiect actualizarea cu indicele de inflație a sumei reprezentând pretențiile susținute în dosar al Curții de Apel Craiova, declinat de pe rolul Tribunalului Olt din dosar.

Din acest punct de vedere, recurenta consideră îndeplinită obligația impusă în sarcina sa, ceea ce impun admiterea recursului și repunerea pe rol a cauzei în vederea soluționării acesteia.

Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, precum și sub toate aspectele, în baza art. 3041C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 1551C. proc. civ., atunci când se constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.

Cazul particular de suspendare facultativă a judecății, reglementat prin dispozițiile art. 1551C. proc. civ., constituie o sancțiune procedurală, instituind condiția culpei părții reclamante pentru neîndeplinirea unor obligații prevăzute de lege, ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății.

în toate cazurile de suspendare a judecății în temeiul art. 1551alin. (1) C. proc. civ., instanța va arăta în cuprinsul încheierii și obligațiile nerespectate de partea reclamantă, pentru a se putea determina, cu prilejul analizării cererii de repunere a cauzei pe rol, dacă acestea au fost sau nu aduse la îndeplinire.

în speță, cerințele textului legal anterior citat nu sunt îndeplinite, deoarece prin precizarea de acțiune depusă la dosar la data de 10 noiembrie 2011 reclamanta a arătat că în privința obiectului cererii de chemare în judecată înțelege să învedereze "că această actualizare a pretențiilor se ridică, potrivit Adresei nr. 2080 din data de 03 noiembrie 2011 emisă de Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistica Mureș, la suma de 27.905 RON".

De asemenea, din examinarea cererii de chemare în judecată rezultă faptul că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor ce i-au fost acordate prin Decizia civilă nr. 302/2007 a Tribunalului Olt, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 247/2005 - titlul VII, astfel cum rezultă și din întâmpinarea formulată în cauză de intimatul-pârât Primarul Comunei B.

Astfel, înalta Curte apreciază, în raport de actele și lucrările dosarului, că reclamanta s-a conformat celor dispuse de instanță, în sensul precizării obiectului cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, nu sunt îndeplinite în cauză condițiile suspendării judecății în baza art. 1551C. proc. civ., care se referă la "vina părții reclamante", așa cum în mod eronat a reținut instanța de fond.

în concluzie, pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, înalta Curte a admis recursul, a casat încheierea recurată și a trimis cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 926/2012. Contencios