ICCJ. Decizia nr. 196/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 196/2013
Dosar nr. 2946/2011
Şedinţa publică de la 17 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 30 martie 2011, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul T.T. să se constate calitatea de lucrător al securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 798/09 din 23 aprilie 2009, pe care petentul K.A. i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului fond informativ nr. I/234575 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 1, filele 184, 186 - 191,193, și 200.
De asemenea, s-a mai arătat că prin cererea nr. P/1175 din 2 septembrie 2009, adresată reclamantului de petenta G.E., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I/235742, (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează la filele 337 și 402.
S-a mai arătat că prin cererea nr. P/5306/07 din 07 august 2009, adresată reclamantului de petentul T.G.C.A., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I/203872, (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 1, fila 130 şi în vol. 2, fila 139.
Prin sentinţa nr. 5795 din 11 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. şi a constatat calitatea de lucrător al securităţii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut în esenţă următoarele.
Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al securităţii este „orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al securităţii sau al miliţiei cu atribuţii pe linie de securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;"
Pârâtul a fost angajat al fostei securităţi în perioada 1945 - 1989 având gradul de locotenent în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Cluj, Serviciul 1/B, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
S-a mai reţinut că măsurile informativ-operative propuse de pârât în acest dosar şi aprobate de ofiţerul superior, au fost puse în aplicare astfel: filajul asupra titularului, interceptarea corespondenţei familiei titularului, adresa de răspuns a I.J.S. Bistriţa-Năsăud în urma solicitării I.J.S. Cluj privind verificarea părinţilor titularului, adresa de răspuns a I.J.S. Braşov privind verificarea părinţilor soţiei titularului.
Cu privire la apărarea pârâtului, invocarea faptului că acţiunile acestuia s-au înscris în normele legale incidente în perioada comunistă, s-a reţinut că nu prezintă relevanţă faţă de dispoziţiile O.U.G. nr. 24/2008 întrucât actul normativ care reglementează procedura de constatare a calităţii de lucrător al securităţii nu face distincţia între situaţia în care acţiunile erau conforme sau nu normelor legale din perioada comunistă.
A concluzionat Curtea că activitatea pârâtului s-a remarcat prin acţiuni ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată : dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la secretul corespondenţei, viaţă privată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul T.T., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente:
- în mod greşit s-a reţinut în sarcina sa că ar fi desfăşurat activităţi prin care ar fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, aşa cum erau consacrate, recunoscute şi garantate de Constituţia României, deşi prin sentinţa atacată nu a fost făcută nici un fel de analiză a Constituţiei României din 1965. Acea lege fundamentală prevedea drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, dar în contextul apărării orânduirii socialiste şi, implicit, a ordinii de drept socialiste;
- în sarcina sa nu se poate reţine vreo formă de vinovăţie în legătură cu activităţile desfăşurate şi care fac obiectul acţiunii în constatare formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, din întreg materialul probator reieşind că nu au existat încălcări cu intenţie sau din culpă ale legii în vigoare la momentul de referinţă. Totodată, materialul pus la dispoziţie de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dovedeşte că a acţionat cu bună - credinţă pentru a preîntâmpina o posibilă activitate infracţională, situaţie ce a fost confirmată chiar de obiectivul T.V.T;
- prin hotărârea atacată nu au fost respectate prevederile art. 1 alin. (1) şi alin. (7), art. 2 lit. e) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 293/2008, respectiv ale art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., potrivit cărora demararea procedurii de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii nu poate fi făcută decât la cererea persoanei subiect al dosarului de urmărire (sau a soţului supravieţuitor, ori a rudelor de gradul IV , inclusiv ale titularului decedat), iar în speţă persoanele care au făcut cereri de verificare nu se regăsesc printre cele la care se referă materialele de urmărire şi dosarele invocate de C.N.S.A.S.
Criticile formulate de reclamant se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 şi 3041., C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, instanţa de control judiciar constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis, însă numai pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi alin. (7). art. 2 lit. e) , art. 6 alin. (1) din Legea 293/2008. art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., demararea procedurii de constatare a calităţii de lucrător al securităţii nu poate fi făcută decât la cererea persoanei subiect al dosarului de urmărire, al titularului dreptului de acces la propriul dosar. Numai titularul dosarului de urmărire instrumentat de Securitate are drept de acces la propriul dosar şi numai el este cel care poate solicita verificare calităţii de lucrător al securităţii. Prin excepţie, soţul supravieţuitor ori rudele de gradul al patrulea inclusiv ale titularului decedat pot face o asemenea cerere, iar din oficiu verificările se fac doar pentru persoane numite ori alese în anumite funcţii sau demnităţi, dar nu este cazul în speţa de faţă.
Astfel cum rezultă expres din cererile de verificare anexate, dar şi din acţiunea în constatare promovată de C.N.S.A.S. şi din hotărârea instanţei de fond. au solicitat verificarea calităţii de lucrător al securităţii trei persoane, după cum urmează:dl. K.A. titular al Dosarului informativ nr. I/234575 , d-na G.E., titular al Dosarului informativ nr. I/235742, dl. T.G.C. titular al Dosarului informativ nr. I/203872.
Constatarea calităţii de lucrător al Securităţii se putea face raportat strict la activităţile din dosarele în care erau titulare cele trei persoane, fără ca pe baza cererilor acestora să poată fi luate în discuţie dosare de urmărire în care erau titulare alte persoane.
S-a constatat că nici una dintre activităţile recurentului şi despre care C.N.S.A.S. a pretins că ar fi îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, nu se regăsesc în cele trei dosare de urmărire şi nici nu vizează titularii acestora, respectiv dnii K., G. sau T.
Că aşa stau lucrurile o afirmă expres şi hotărârea instanţei de fond. la fila 6 în considerente precizându-se că persoana urmărită şi titular al dosarului de urmărire pentru care s-a cerut constatarea calităţii de lucrător al securităţii este numitul T.V.T. (aşadar, nu K., G. sau T.)
De asemenea, trebuie observat din nota de constatare a Direcţiei de Investigaţii a C.N.S.A.S. unde se regăsesc toate activităţile enumerate în acţiunea în constatare (dirijarea diversificată a surselor G. şi K.; obţinerea de date de interes operativ, identificarea legăturilor şi stabilirea naturii acestora etc), că acestea au făcut obiectul altor dosare de urmărire, cu nr. I/258033 şi nr. I/182483, titularul acestora fiind T.V.T. şi care nu a făcut cerere pentru constatarea calităţii de lucrător al securităţii.
În concluzie, raportat la activităţile instrumentate în Dosarele nr. I/258033 şi nr. I/182483 şi reţinute în acţiunea în constatare a C.N.S.A.S., singura persoană care putea cere verificarea calităţii de lucrător al securităţii este titularul acestor dosare de urmărire, respectiv numitul T.V.T. Faţă de lipsa unei cereri de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii din partea titularului dreptului de acces la propriul dosar, hotărârea instanţei de fond este nelegală, recursul urmează a fi admis, iar acţiunea intimatului C.N.S.A.S. urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de T.T. împotriva sentinţei civile nr. 5795 din 11 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 189/2013. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 200/2013. Contencios → |
|---|
