ICCJ. Decizia nr. 2730/2013. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL -

Decizia nr.2730/2013

Dosar nr. 1030/45/2011

Şedinţa publică de la 5 martie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr.37 din 3 februarie 2012, pronunţându-se ca urmare a sesizării de către Tribunalul Iaşi, care şi-a declinat competenţa, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC T.C. SA, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, prin care solicita obligarea acesteia să răspundă la plângerea prealabilă adresată de societatea reclamantă cu privire la procesul-verbal de constatare din 30 iunie 2008 întocmit de autoritatea pârâtă.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că actul contestat nu are caracterul unui act administrativ, întrucât prin conţinutul său nu se dispune nicio măsură de natură să producă efecte asupra societăţii reclamante.

Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamanta susţinând, în esenţă, că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea, de vreme ce autoritatea pârâtă nu a emis un răspuns legal la plângerea prealabilă formulată.

Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile art. 3041 din C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru motivele care se vor arăta în continuare.

Societatea recurentă a adresat autorităţii intimate o plângere prealabilă împotriva procesului-verbal de constatare (raport) din 30 iunie 2008, întocmit ca urmare a controlului desfăşurat la o altă societate, SN N.E. SA, supusă verificărilor conform dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, în forma în vigoare la data controlului.

Contrar celor susţinute de recurentă, Curtea de Conturi a răspuns plângerii formulate de aceasta (f. 6-7, dosar Tribunalul Iaşi), arătând care este natura actului contestat, dispoziţiile legale ce constituie temeiul juridic al emiterii acestuia, raţiunea pentru care raportul în cauză nu a fost comunicat petentei, căreia nu îi revine nicio obligaţie decurgând din actul respectiv, precum şi faptul că legalitatea şi temeinicia acestui act sunt supuse analizei instanţelor de judecată, în cadrul unui dosar aflat, la data formulării răspunsului, în curs de soluţionare.

Aşadar, în cauză nu ne aflăm în prezenţa unui refuz nejustificat de a rezolva o cerere, în sensul art.2 alin.(1) lit. j) şi alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pentru considerentele arătate, constatându-se că nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 din C. proc. civ., sentinţa atacată va fi menţinută, cu suplinirea motivării în sensul arătat, recursul urmând a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC T.C. SA împotriva sentinţei nr. 37 din 3 februarie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2730/2013. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs