ICCJ. Decizia nr. 289/2013. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizie nr. 289/2013
Dosar nr. 2864/1/2012
Şedinţa de la 22 ianuarie 2013
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin Decizia nr. 1975 din data de 6 aprilie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 1609/33/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de O.V. împotriva sentinţei civile nr. 721 din 6 decembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă o contestaţie la executare şi că susţinerile şi criticile recurentului sunt nefondate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, pe care o menţine.
2. Calea de atac a revizuirii
Împotriva Deciziei nr. 1975 din data de 6 aprilie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat cerere de revizuire O.V., fără a indica care sunt motivele şi temeiul de drept pe care se întemeiază.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cererea în condiţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuientul O.V.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ., pot fi supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Codul de procedură civilă prevede, aşadar - cu caracter limitativ - două categorii de hotărâri judecătoreşti care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, care este revizuirea, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare şi b) hotărârile pronunţate de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Rezultă, deci, că hotărârile aparţinând celei de-a doua categorii, cum este cazul în speţă, pot fi supuse revizuirii numai atunci când soluţia instanţei de recurs a fost pronunţată în urma examinării cauzei sub aspectul fondului său.
Evocarea fondului de către instanţa de recurs presupune ca, în cadrul soluţionării căii de atac, instanţa de control judiciar să facă fie o proprie analiză a probelor administrate în cauză, de natură să conducă la stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută de instanţa de fond, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, urmând să dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.
Pot fi, aşadar, atacate cu revizuire hotărârile prin care instanţa de recurs admite recursul şi modifică în tot sau în parte hotărârea recurată sau admite recursul, casează cu reţinere hotărârea atacată şi rejudecă fondul cauzei.
Dimpotrivă, nu pot forma obiectul revizuirii, întrucât nu evocă fondul, hotărârile instanţelor de recurs prin care se declină competenţa de soluţionare a acestei căi de atac, cele prin care se dă o soluţie urmare actelor de dispoziţie procesuală pe care le pot face părţile (în caz de renunţare la judecata recursului, la judecata acţiunii sau la dreptul dedus judecăţii, precum şi de încheiere a unei tranzacţii), cele prin care se respinge sau se anulează recursul în temeiul unei excepţii procesuale, cele prin care se constată perimarea recursului sau se anulează recursul ca neregulat introdus, ca netimbrat ori ca insuficient timbrat, cele prin care se constată nulitatea recursului sau se respinge recursul ca nefondat sau ca tardiv, şi nici hotărârile de casare intermediare, prin care s-a admis recursul şi s-a casat cu reţinere sau cu trimitere.
Cum, în cauza de faţă, prin decizia a cărei revizuire se solicită, instanţa de recurs a respins, ca nefondată, calea de atac formulată împotriva hotărârii recurate, condiţia evocării fondului nu este îndeplinită, astfel încât, cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de O.V. împotriva Deciziei nr. 1975 din 6 aprilie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2945/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 275/2013. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
