ICCJ. Decizia nr. 5120/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5120/2013
Dosar nr. 7240/2/2011
Şedinţa publică de la 23 aprilie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii deduse judecăţii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, revizuentul A.D. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Instituţia Prefectului Judeţului Argeş revizuirea sentinţei civile nr. 2475 din 29 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 24/46/2011.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat, în esenţă, că sentinţa contestată, prin care s-a respins cererea sa de aplicare, în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004, conducătorului autorităţii pârâte, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere si daune morale de 20.000 de lei,pentru neexecutarea sentinţei civile nr. 1531 din 05 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ si fiscal, a fost pronunţată cu încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României.
Cererea de revizuire a fost întemeiată, în drept, pe dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 6580 din 8 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de A.D. în contradictoriu cu intimata Instituţia Prefectului Judeţului Argeş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, în speţă, cererea de revizuire se îndreaptă împotriva Sentinţei civile nr. 2475 din 29 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, hotărâre recurată de către reclamant, astfel cum rezultă din fişa dosarului de pe portalul instanţei.
Iar, câtă vreme recursul declarat împotriva acesteia nu a fost soluţionat de instanţa de control judiciar, hotărârea a cărei revizuire se cere nu este una definitiva şi irevocabilă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei nr. 6580 din 8 noiembrie 2011 a declarat recurs revizuentul A.D., solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată către instanţa de fond, invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5, pct. 6, pct. 7, pct. 8, pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului, necenzurând legalitatea hotărârilor Comisiei judeţene Argeş, că nu s-a dat eficienţă principiului priorităţii dreptului comunitar, că s-a omis să se examineze toate condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire raportat la dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
4. Soluţia instanţei de control judiciar.
Examinând actele şi înscrisurile cauzei, prin prisma susţinerilor recurentului, Înalta Curte constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ. sau, cum este cazul în speţă, ale art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, invocat ca temei de drept al căii extraordinare de atac, care arată: „Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunţarea hotărârilor rămase definitive şi irevocabile prin încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată.”
Se constată, astfel, în speţă, că revizuentul a criticat, pe această cale extraordinară de atac, Sentinţa civilă nr. 2475 din 29 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa a cărei anulare s-a solicitat, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de reclamantul A.D. de aplicare, în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004, conducătorului Instituţiei Prefectului Judeţului Argeş, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi daune morale de 20.000 de lei,pentru neexecutarea Sentinţei civile nr. 1531 din 05 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ si fiscal.
Împotriva Sentinţei civile nr. 2475 din 29 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat, însă, în acelaşi timp recurs, revizuentul A.D., recursul fiind, la data pronunţării hotărârii recurate în prezenta cauză, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În aceste condiţii, cererea acestuia nu putea fi examinată prin prisma dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, câtă vreme hotărârea a cărei anulare se cere pe calea revizuirii este încă supusă cenzurii unei instanţe de judecată, existând posibilitatea ca recursul să fie admis, iar revizuirea să rămână fără obiect.
Pe de altă parte, nu este admisibilă exercitarea, în paralel, a două căi de atac având aceeaşi finalitate, mai ales în contextul caracterului extraordinar şi exclusiv al căii de atac a revizuirii.
Pentru aceste motive, examinându-se hotărârea recurată prin prisma tuturor motivelor de recurs invocate, nu se poate reţine că, prin hotărârea dată, instanţa ar fi încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2), nici că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, nici că când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, nici că instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia şi nici că hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Hotărârea supusă căii de atac în prezenta cauză detaliază, în mod convingător şi exhaustiv, raţionamentul care l-a determinat pe judecător să respingă cererea de revizuire, instanţa de control judiciar neputând identifica vicii ale acesteia.
Pentru aceste considerente, neexistând motive pentru reformarea hotărârii instanţei de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.D. împotriva Sentinţei civile nr. 6580 din 8 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5052/2013. Contencios. Alte cereri. Revizuire... | ICCJ. Decizia nr. 5037/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
