ICCJ. Decizia nr. 5232/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5232/2013
Dosar nr. 1178/54/2012
Şedinţa publică de la 14 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin cererea înregistrată la data de 16 februarie 2012 la Tribunalul Olt sub nr. 826/104/2012, reclamanta SC F. SRL a chemat în judecată pe pârâţii: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Olt, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Guvernul României şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea unui număr de patru notificări de respingere a plăţii ajutorului de stat, acordat ca urmare a angajamentului asumat voluntar de societatea reclamantă, în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor, conform prevederilor art. 4 lit. b din H.G. 839/2010.
Reclamanta a invocat, totodată, excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a din H.G. nr. 839 din 25 august 2010 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor.
Prin Încheierea din 25 aprilie 2012, Tribunalul Olt, analizând actul administrativ a cărui nelegalitate se invocă, respectiv H.G. nr. 839/2010, art. 2 alin. (2) lit. a, a constatat că de actul administrativ depinde soluţia litigiului pe fond, dispunând să fie sesizată Curtea de apel în vederea soluţionării excepţiei, suspendând cauza până la soluţionarea irevocabilă a excepţiei de nelegalitate.
Pe rolul Curţii de Apel Craiova a fost înregistrată excepţia de nelegalitate la data de 18 mai 12, sub nr. 1178/54/2012.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 933 din 12 octombrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamanta SC F. SRL prin IGF E.C. IPURL reprezentată prin administrator judiciar I.G., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Olt, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Guvernul României şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi s-a constatat nelegalitatea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. a din H.G. nr. 839 din 25 august 2010.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că O.G. nr. 14/2010 este actul normativ cu forţă superioară H.G. nr. 839/2010, aceasta fiind emisă în temeiul şi în executarea O.G. nr. 14/2010, astfel că hotărârea de guvern nu poate adăuga, sau modifica prin normele sale dispoziţiile O.G. nr. 14/2010.
A mai reţinut instanţa de fond că reclamanta este o firma în procedura de reorganizare şi desfăşoară activitate în domeniul zootehnic, conform notificării APIA şi contractului de finanţare, aflându-se în zona de acordare a ajutorului de stat conform art 4. din O.G. nr. 14/2010.
S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că nu pot fi reţinute susţinerile pârâţilor în sensul că, prin H.G. nr. 839 din 25 august 2010 art. 2 alin. (2) lit. a), prin excluderea de la acordarea ajutorului de stat a firmelor aflate în dificultate financiară, cum este cazul reclamantei, s-au respectat prescripţiile Liniilor directoare comunitare, întrucât dacă ajutorul de stat este permis în conformitate cu Liniile directoare pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate şi în sectorul creşterii animalelor, conform actului normativ cu forţă superioară O.G. nr. 14/2010, Guvernul nu poate emite un act cu forţă inferioară acestui act normativ, respectiv H.G. nr. 839 din 25 august 2010 disp. art. 2 alin. (2) lit. a), prin care să adauge excepţii şi să modifice actul normativ cu forţă juridică superioară.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs pârâţii Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Olt, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Guvernul României şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului său, pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Olt au arătat în esenţă următoarele.
- Instanţa de fond a făcut o interpretare limitativă a prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 839/2010 - fără a ţine cont de prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţia României republicată care se referă la prioritatea faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, a prevederilor tratatelor constitutive ale UE şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.
Se arată că în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanţa nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli începând cu anul 2010 "prezenta ordonanţă stabileşte cadrul juridic privind condiţiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007 - 2013".
În sensul Liniilor directoare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 244 din 1 octombrie 2004, o întreprindere este considerată că se află în dificultate "indiferent de tipul societăţii în cauză, în cazul în care îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia naţională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvenţă".
Se mai arată că în conformitate cu prevederile art. 4 din O.G. nr. 14/2010 Guvernul este abilitat să acorde forme de ajutor de stat permise conform art. 1, în domeniul lit. i) salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate, nu înseamnă că acordarea acestor forme de sprijin se poate face cu încălcarea Liniilor directoare.
În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea cererilor sale de recurs, pârâţii Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Guvernul României au arătat în esenţă următoarele:
- Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că prescripţiile Liniilor Directoare comunitare privind ajutoarele de stat în agricultură - au fost avute în vedere la adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010.
- Se arată astfel că prin O.G. nr. 14/2010 este prevăzut cadrul juridic privind condiţiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură în conformitate cu Liniile directoare, însă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură elaborarea reglementărilor legale privind condiţiile speciale de acordare a ajutoarelor de stat pe care în conformitate cu prevederile art. 5 din acelaşi act normativ, le notifică Comisiei Europene.
- Au mai arătat recurentele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Guvernul României că Liniile directoare privind ajutorul de stat definesc expresia "întreprindere aflată în dificultate" iar durata aplicării acestora a fost prelungită până la 9 octombrie 2012, prevederile fiind implementate în H.G. nr. 839/2010.
S-a mai precizat de recurente că art. 4 din O.G. nr. 14/2010 reprezintă doar un cadru general prin care se stabilesc formele de ajutor pe care Guvernul este abilitat să le acorde şi domeniile care urmează a fi subvenţionate, condiţiile specifice fiind notificate Comisiei Europene şi stabilite prin H.G. nr. 839/2010.
Soluţia instanţei de fond de admitere a excepţiei de nelegalitate este nelegală, întrucât prevederile contestate, art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 839/2010 au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi a normelor de competenţă conferite de lege emitentului.
În drept cererea de recurs se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea cererii sale de recurs, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a arătat în esenţă următoarele:
- Instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a aplicat greşit prevederile legale.
S-a arătat că instanţa de fond nu a reţinut faptul că H.G. nr. 839/2010 a fost emisă în temeiul art. 108 din Constituţia României coroborat cu art. 5 din O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.
A mai arătat recurentul că prevederile legislaţiei Europene sunt imperative şi de strictă aplicare, de la 1 ianuarie 2010 aplicându-se în mod direct şi obligatoriu Regulamentele Europene.
A subliniat recurentul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale faptul că prin modificările impuse de către Liniile directoare comunitare se prevede clar că (144) Comisia va declara ajutoarele pentru închiderea capacităţii compatibile cu art. 87 alin. (3) lit. c) din Tratat dacă îndeplinesc următoarele condiţii: j) trebuie să fie posibil să se excludă eventualitatea ca ajutorul să fie plătit pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate. Prin urmare, când beneficiarul ajutorului este în dificultate financiară, ajutorul va fi evaluat în conformitate cu orientările comunitare privind salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate (pct. 5 C.2 "Politică").
Procedura în faţa instanţei de recurs
La dosar s-au depus în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ. înscrisuri în dovedirea cererilor de recurs.
Intimata-reclamantă S.C. F. S.R.L. a formulat întâmpinare la cererile de recurs şi a solicitat respingerea acestora ca nefondate.
Consideră reclamanta S.C. F. S.R.L. că recurenţii nu precizează concret motive de recurs care să ateste nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei de fond.
A mai arătat reclamanta-intimată că rolul normelor metodologice nu poate afecta, denatura litera şi spiritul actului cu forţă juridică superioară, ordonanţa, trebuind să existe o deplină corelaţie între normă şi mijloacele de punere în aplicare a ei. Nu se poate susţine că în temeiul aceloraşi Linii Directoare printr-o hotărâre dată în aplicarea ordonanţei să fie excluse de la acordarea ajutorului de stat, tocmai firmele aflate în dificultate şi menţionate ca destinatari în actul cu caracter normativ.
A mai arătat intimata-reclamantă că Liniile directoare nu interzic acordarea ajutorului de stat pentru întreprinderile aflate în dificultate, ele impunând doar ca acordarea lor să respecte anumite principii.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Analizând cererile de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum şi în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
- Aspecte de drept relevante
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 839/2010:
"Schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1) se implementează cu respectarea prevederilor Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele în agricultură şi silvicultură în perioada 2007 - 2013), ale Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, precum şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)".
Art. 2 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 839/2010 prevăd "(1) Prevederile schemei de ajutor de stat se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, şi care deţin, cresc sau exploatează porcine individual sau informe asociative, conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică beneficiarilor prevăzuţi la alin. (1) dacă se află în următoarele situaţii;
a) sunt persoane aflate în dificultate financiară, definite în sensul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 244 din 1 octombrie 2004;
b) sunt persoane împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare definitivă a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată, conform prevederilor legale în vigoare, precum şi prevederilor art. 13 - 17 din O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010".
În conformitate cu prevederile art. 1 din O.G. nr. 14/2010: "Prezenta ordonanţă stabileşte cadrul juridic privind condiţiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de atât în sectorul agricol şi forestier 2007 - 2013, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 319 din 27 decembrie 2006, pentru realizarea unor producţii competitive şi în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei şi pentru protejarea mediului".
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 14/2010: "Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură elaborarea reglementărilor sectoriale şi gestionarea fondurilor financiare, necesare acordării ajutoarelor de stat permise conform art. 1, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu excepţia ajutoarelor acordate în domeniul forestier, pentru care Ministerul Mediului şi Pădurilor asigură elaborarea reglementărilor sectoriale şi gestionarea fondurilor financiare".
În conformitate cu dispoziţiile art. 5 din O.G. nr. 14/2010:
"(1) Normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute la art. 4 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat, şi reglementează scopul, obiectivul, durata, cuantumul ajutorului exprimat ca procent din cheltuiala eligibilă şi valoare în lei, fluxurile financiare pentru acordarea ajutoarelor de stat, criteriile de eligibilitate, procedurile de implementare, supraveghere şi control.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite Comisiei Europene notificările formelor de ajutor de stat prevăzute la art. 4, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE".
Art. 2 din Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C244 din 1 octombrie 2004, art. 2 -"definiţii şi sfera de aplicare a liniilor directoare şi legăturile cu alte texte privind ajutorul de stat", alin. (2.1.) - sensul expresiei "întreprindere aflată în dificultate", prevăd, la pct. 9 lit. (c) faptul că:
"În special, o întreprindere este considerată, în principiu şi indiferent de dimensiunea ei, că se află în dificultate, în sensul prezentelor linii directoare, în următoarele situaţii:
(c) indiferent de tipul societăţii comerciale în cauză, în cazul în care îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia naţională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvenţă.
Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată:
"(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."
În conformitate cu prevederile pct. 5 C "Ajutor pentru închiderea capacităţilor de producţie, procesare şi comercializare".
Analiză
"(143) Comisia priveşte în mod favorabil schemele de ajutor pentru închiderea capacităţilor în sectorul agricol, cu condiţia ca acestea să fie coerente cu toate aranjamentele comunitare de reducere a capacităţilor de producţie şi cu condiţia îndeplinirii anumitor condiţii, şi anume:
(a) ajutorul trebuie să fie în interesul general al sectorului în cauză.
(b) trebuie să existe o contrapartidă din partea beneficiarului.
(c) trebuie să fie exclusă posibilitatea ca ajutorul să fie utilizat pentru salvare şi restructurare.
(d) nu trebuie să se producă o compensare excesivă a pierderii valorii capitalului şi a venitului viilor."
Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod greşit a considerat că dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 839/2010 adaugă la lege şi încalcă principiile ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative.
Se apreciază că H.G. nr. 839/2010 a fost emisă în temeiul şi executarea O.G. nr. 14/2010 care stabileşte condiţiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură.
Aşa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 14/2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură elaborarea reglementărilor legale privind condiţiile speciale de acordare a ajutoarelor de stat, pe care le notifică conform art. 5 Comisiei Europene.
În Liniile directoare este definită întreprinderea aflată în dificultate ca fiind cea care îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia naţională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvenţă.
Cum schema de ajutor reglementată prin H.G. nr. 839/2010 este implementată cu respectarea Liniilor directoare comunitare precum şi ale Regulamentelor obligatorii arătate în actul normativ şi cum rezultă şi din art. 5 din O.G. nr. 14/2010, nu se poate aprecia că dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 839/2010 referitoare la exceptarea anumitor beneficiari în anumite situaţii de la acordarea ajutorului de stat - nu respectă prevederile comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat, în limitele şi potrivit normelor de competenţă conferite de lege emitentului.
Nu se poate considera că prin dispoziţiile art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 838/2010 s-a adăugat la lege în condiţiile în care însăşi O.G. nr. 14/2010 face trimitere la Liniile Directoare şi Regulamentele Europene iar acestea din urmă definesc întreprinderea aflată în dificultate şi mai mult, aşa cum s-a arătat mai sus precizează că "trebuie să fie exclusă posibilitatea ca ajutorul să fie utilizat pentru salvare şi restructurare" (pct. 5 1.d. din Liniile directoare).
Prin urmare, se apreciază că ajutorul de stat trebuie acordat de stat în conformitate cu Liniile Directoare, prin dispoziţiile legale atacate cu excepţia de nelegalitate nu se adaugă excepţii şi nu este modificat actul normativ cu forţă juridică superioară.
Înalta Curte reţine de asemenea, că H.G. nr. 839/2010 a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ iar în Nota de fundamentare s-a reţinut compatibilitatea actului normativ cu legislaţia comunitară în materie (Secţiunea a 5-a) (f.27 - 34 dosar recurs).
Potrivit art. 5 din O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutorului de stat acordate producătorilor agricoli începând cu anul 2010 - Normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat se aprobă prin hotărâri ale Guvernului precum cea analizată în cadrul excepţiei de nelegalitate invocate în cauză şi aşa cum s-a menţionat mai sus, fiind dată în aplicarea şi executarea O.G. nr. 14/2010, prin faptul că a arătat care sunt beneficiarii şi care sunt exceptaţii de la acordarea ajutorului de stat, concretizând condiţiile specifice de acordare a ajutoarelor de stat rezultă că s-au respectat şi normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nefiind depăşit cadrul general prevăzut în O.G. nr. 14/2010.
Înalta Curte, constată în consecinţă că prevederile art. 2 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 839/2010 respectă Normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, normele cu forţă juridică în baza cărora au fost emise, O.G. nr. 14/2010 având îndeplinite condiţiile formale şi de fond prevăzute de lege (notă de fundamentare, avizul Consiliului Legislativ).
Temeiul juridic şi soluţia instanţei de recurs
Având în vedere cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se vor admite recursurile, se va modifica sentinţa recurată în sensul că se va respinge excepţia de nelegalitate ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Olt, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Guvernul României şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva Sentinţei nr. 933 din 12 octombrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge excepţia de nelegalitate a prevederilor ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 5226/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5233/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|