ICCJ. Decizia nr. 5233/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5233/2013

Dosar nr. 5763/2/2011

Şedinţa publică de la 14 mai 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea de şedinţă din data de 5 decembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în baza dispoziţiilor art. 155 ind. 1 C. proc. civ. s-a suspendat soluţionarea cauzei privind pe reclamanta S.S.I. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Guvernul României, până când reclamanta se va conforma cerinţelor instanţei referitoare la precizarea obiectului cererii şi temeiului juridic, la depunerea duplicatului acţiunii pentru comunicare şi a copiilor de pe actul sesizat.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că prin Rezoluţia din data de 21 iunie 2011 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de a depune duplicat al acţiunii pentru comunicare, copii de pe actul contestat şi de a preciza obiectul cererii şi temeiul juridic, menţiuni cu care a fost citată pentru termenul din data de 5 decembrie 2011.

A luat act instanţa că reclamanta nu s-a conformat acestor dispoziţii, motiv pentru care, în temeiul art. 155 alin. (1) C. proc. civ. a dispus suspendarea cauzei.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta S.S.I., învederând că nu a fost informată despre nicio cerinţă a instanţei prealabilă termenului din data de 5 decembrie 2011.

În acest sens, arată că nici din consultarea portalului instanţelor de judecată nu a rezultat vreo dispoziţie a instanţei în acest sens.

De asemenea, a mai invocat că textul de lege prevede şi o condiţie simultană şi corelativă a împiedicării normale a judecăţii, condiţie care nu era îndeplinită, întrucât pârâţii nu au formulat obiecţiuni şi au depus întâmpinări la dosar

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 155 ind 1, art 304 alin. (1) - (9) C. proc. civ.

Examinând cauza şi încheierea recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Potrivit art. 113 alin. (1) C. proc. civ. "La cererea de chemare în judecată se vor alătura atâtea copii de pe cerere câţi pârâţi sunt".

Conform art. 114 alin. (1) C. proc. civ. "La primirea cererii de chemare în judecată preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună, potrivit art. 112 alin. (2) şi art. 113, cererea şi copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea".

Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că: "Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibilă, cererea se va înregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare".

De asemenea, alin. (3) stabileşte că "Acordarea termenului, potrivit alin. (2), se face, în toate cazurile, cu menţiunea că neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecăţii".

Din actele şi lucrările dosarului rezultă, fără putinţă de tăgadă, că instanţa a respectat prevederile legale sus citate.

La primirea cererii instanţa a pus în vedere reclamantului să-şi îndeplinească obligaţiile legale prin Rezoluţia din data de 21 iunie 2011.

Ulterior, la termenul de judecată din 5 decembrie 2011, constatând că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite, în temeiul dispoziţiilor art. 155 ind. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel în mod corect a suspendat cauza.

Instanţa de control judiciar analizând susţinerile recurentei reclamante constată că acestea sunt neîntemeiate şi nedovedite, neputând fi primite.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că încheierea pronunţată de Curtea de Apel este temeinică şi legală.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.S.I. împotriva Încheierii din 5 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5233/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs