ICCJ. Decizia nr. 5368/2013. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5368/2013
Dosar nr. 4794/98/2010
Şedinţa publică de la 22 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin Sentinţa civilă nr. 412 din 24 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Ialomiţa precum şi acţiunea formulată de reclamanta Comuna Cosâmbeşti prin Primar în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Ialomiţa şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Cu privire la respingerea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Ialomiţa care nu are personalitate juridică, instanţa de fond a reţinut că în materia contenciosului administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorităţii publice definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci doar capacitatea ei de drept administrativ ce conferă autorităţii publice capacitatea de a sta în proces, indiferent dacă are sau nu are personalitate juridică.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că în cadrul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, reclamanta a depus în sesiunea iulie 2009 cererea de finanţare nr. X pentru proiectul cu titlul „Modernizare străzi locale, reabilitare şi dotări cămin cultural, centru de zi pentru bătrâni, extindere şi modernizare sediu pentru Primărie, conservare 2 cruci de piatră în comuna Cosâmbeşti, jud. Ialomiţa”.
După depunere, cererea a intrat în procedura de verificare, iar în urma analizării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi selecţie proiectul depus de reclamant a obţinut un punctaj de 59 de puncte, fiind inclus în Lista proiectelor eligibile reportate, fapt comunicat reclamantei prin adresa nr. 5890 din 26 mai 2010.
Reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la 2 iunie 2010 la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Ialomiţa, pe motiv că nu a fost punctată componenta culturală din cadrul proiectului integrat pe care l-a depus, însă respectiva contestaţie a fost respinsă, fiind emisă în acest sens notificarea din 25 august 2010 de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Direcţia Selectare Contractare.
Curtea de apel a apreciat că acţiunea este neîntemeiată, actele administrative contestate de reclamantă (decizia de neselectare a proiectului pentru finanţare şi decizia de respingere a contestaţiei) fiind legale, pentru următoarele considerente:
Proiectul reclamantei, la componenta culturală, prezintă două acţiuni şi anume: reabilitare şi dotare cămin cultural şi conservare 2 cruci de piatră.
Se mai reţine că pct. 10 din Criteriile de selecţie se referă la proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale (arhitectura tradiţională, conservare patrimoniu material, imaterial, promovare, organizare festivaluri cu specific local, etc.) şi care sunt realizate după cum urmează: de către O.N.G.-uri, unităţi de cult, aşezăminte culturale, persoane fizice şi juridice (exceptând comunele şi asociaţiile acestora legal constituite); de către comune, iar funcţionarea obiectivului investiţiei este asigurată în parteneriat cu O.N.G.-uri/aşezăminte culturale; de către comuna Cosâmbeşti.
Se precizează în Ghidul Solicitantului că punctarea acestui criteriu se va face numai dacă acest lucru este prezent şi demonstrat în Studiul de fezabilitate şi că se acordă punctaj, în funcţie de categoria de beneficiar, numai dacă sunt prevăzute investiţii directe în: renovarea, modernizarea, extinderea şi/sau dotarea căminelor culturale (cu excepţia căminelor culturale care au primit sau sunt în curs de finanţare prin „Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezămintele culturale”, conform Legii nr. 143/2007) centrelor culturale/centrelor pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale dacă acestea adăpostesc activitatea unui/unor ansambluri artistice recunoscute (muzică, dans, pictură, teatru, sculptură, artă manufacturieră tradiţională).
Cu privire la prima acţiune inclusă în componenta culturală a proiectului, respectiv reabilitare şi dotare cămin cultural, instanţa de fond a reţinut că documentaţia depusă de reclamantă în susţinerea cererii de finanţare nu face dovada îndeplinirii condiţiei prevăzută la criteriile de selecţie în scopul punctării, aceea ca respectivul cămin cultural pentru care sunt prevăzute investiţii directe în modernizare şi dotare să adăpostească activitatea unui/unor ansambluri artistice renumite.
Mai reţine instanţa de fond că, într-adevăr, o condiţie pentru acordarea punctajului este aceea că respectivul cămin cultural la care se referă proiectul să nu fie inclus în Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezămintele culturale, conform Legii nr. 143/2007, dar nu este singura condiţie, la aceasta adăugându-se o a doua condiţie care vizează adăpostirea de către căminul cultural a activităţii unui/unor ansambluri artistice renumite.
Atâta timp cât nu se face dovada îndeplinirii celei de a doua condiţii, nu este suficientă, în opinia judecătorului fondului, pentru obţinerea punctajului inaplicabilitatea disp. Legii nr. 143/2007 în privinţa căminului cultural a cărui modernizare şi dotare se urmăreşte prin obţinerea finanţării.
Tot cu privire la prima acţiune din componenta culturală a proiectului, instanţa de fond a mai reţinut şi că în Studiul de fezabilitate este menţionată necesitatea realizării unor lucrări de modernizare cum ar fi refacerea finisajelor, refacerea învelitorii, lucrări de hidroizolaţie şi termoizolaţie, îmbunătăţirea dotărilor existente, fără intervenţii asupra structurii de rezistenţă.
Dar potrivit concluziilor expertizei tehnice elaborate de SC S. SRL, clădirea necesită lucrări de consolidarea la fundaţii şi pereţi, fiind prevăzute lucrări pentru îmbunătăţirea structurii de rezistenţă.
Referitor la cea de-a doua acţiune inclusă în componenta culturală a proiectului, respectiv conservarea a 2 cruci de piatră, se constată că reclamanta susţine în acţiune că evaluatorul trebuia să aibă în vedere existenţa acordului de parteneriat pe care l-a încheiat cu Parohia Cosâmbeşti, mult mai îndreptăţită decât un O.N.G. să activeze în domeniul funcţionării obiectivului, având profil de activitate chiar în domeniul funcţionării obiectivului cultural.
Curtea de apel a apreciat că respectivul acord de parteneriat nu constituie un argument în soluţionarea favorabilă a acţiunii, având în vedere că pct. 10 al Criteriilor de selecţie din Ghidul Solicitantului se referă la proiecte realizate de către comune, funcţionarea obiectivului investiţiei fiind asigurată în parteneriat cu O.N.G.-uri sau aşezăminte culturale, aşa cum sunt definite în art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale (în continuare O.U.G. nr. 118/2006).
În raport de aceste prevederi legale, instanţa de fond a constatat că Parohia Cosâmbeşti cu care reclamanta a încheiat acordul de parteneriat nu este un aşezământ cultural în sensul O.U.G. nr. 118/2006, ci o unitate de cult, astfel încât nu este îndeplinită cerinţa prevăzută în mod expres în Ghidul Solicitantului referitoare la asigurarea obiectivului investiţiei în parteneriat cu O.N.G. sau un aşezământ cultural.
În consecinţă, instanţa de fond a apreciat că, în mod corect se menţionează în fişa de evaluare a criteriilor de selecţie pentru proiectul reclamantei că nu se acordă punctaj la criteriul S10 - proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului cultural şi a moştenirii culturale, aprecierea reclamantei că ar fi trebuit acordat un punctaj de minim 5 puncte fiind neîntemeiată, având în vedere că prin documentaţia depusă în sprijinul cererii de finanţare nu face dovada respectării tuturor cerinţelor impuse prin Ghidul Solicitantului.
2. Recursul declarat în cauză
Împotriva Sentinţei civile nr. 412 din 24 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Comuna Cosâmbeşti prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
2.1 Printr-o primă critică, întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., susţine recurenta că instanţa de fond a motivat laconic şi lapidar hotărârea pronunţată, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 261 C. proc. civ., nu a analizat toate înscrisurile depuse la dosar, nu a interpretat sistematic respectivele înscrisuri şi nu a arătat în motivarea sentinţei care au fost motivele pentru care au fost înlăturate anumite apărări şi nu au fost analizate toate înscrisurile depuse în susţinerea cererii.
2.2 Printr-o altă critică formulate recurenta susţine că instanţa de fond a schimbat natura şi înţelesul vădit neîndoielnic al Ghidului Solicitantului şi implicit al actelor contestate, fiind astfel, incident şi motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
2.3 Printr-un ultim set de critici formulate, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta susţine că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor juridice aplicabile în cauză.
În acest sens recurenta susţine că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile O.U.G. nr. 13/2006, Regulamentul nr. 1290/2005, Programul naţional şi Ghidul Solicitantului.
Astfel, se arată că interpretând greşit dispoziţiile legale aplicabile în cauză, instanţa de fond a menţinut evaluarea eronată făcută de pârâtă cererii de finanţare a proiectului depus, deşi aceasta era contrară elementelor de evaluare supuse publicării de pârâtă şi realizată subiectiv, în funcţie de criterii secrete, pentru care nu s-a asigurat transparenţa prin publicare.
Consideră recurenta că între evaluarea făcută de pârâtă componentei culturale a proiectului pentru care a formulat cerere de finanţare şi punctajul acordat este o greşeală gravă de fapt, motiv pentru care apreciază că trebuie refăcut punctajul şi obligată pârâta să evalueze obiectiv, acordând minimul de puncte prevăzut, de 5 puncte, având în vedere şi evaluarea celorlalte component ale proiectului.
Totodată, recurenta susţine că interpretând în mod eronat Ghidul Solicitantului, instanţa de fond, nu a reţinut că există un acord de parteneriat cu Parohia Cosâmbeşti, mult mai îndreptăţită decât un O.N.G. să activeze în domeniul funcţionării obiectivului, având profil de activitate chiar în domeniul funcţionării respectivului obiectiv cultural.
În acest sens, mai arată recurenta că, prezintă relevanţă şi faptul că cele două cruci propuse spre conservare din fondurile pentru care a fost cerută finanţarea sunt înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi cultelor nr. 2314/2004, pentru judeţul Ialomiţa.
În privinţa investiţiei Reabilitare şi dotare cămin cultural se susţine că în mod greşit nu a fost punctată în raport de Ghidul Solicitantului, ca urmare a greşitei interpretări a respectivelor dispoziţii legale ca şi a probelor administrate în cauză.
Totodată, recurenta mai susţine şi faptul că instanţa de fond a evaluat incorect probatoriile şi a respins în mod nejustificat cererea de efectuare a unei expertize de specialitate în cauză, care să lămurească o serie de aspect esenţiale ale cauzei.
3. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
Recursul este nefondat.
Înalta Curte, examinând sentinţa atacată, faţă de criticile ce i-au fost aduse, raportat la actele şi lucrările dosarului dar şi la prevederile legale din materia supusă examinării, incluzând art. 3041 C. proc. civ., reţine că nu subzistă în cauză motive de nelegalitate de natură a antrena modificarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond, în considerarea celor în continuare arătate.
3.1. În ceea ce priveşte motivul prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Din considerentele sentinţei, rezultă că judecătorul fondului a răspuns fiecăruia dintre motivele indicate de recurentă, prin argumente convingătoare, care se integrează în mod logic în contextul hotărârii, respectând cerinţele art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel că este neîntemeiată susţinerea recurentei vizând caracterul laconic şi lapidar al hotărârii recurate.
Totodată, faptul că instanţa de fond, explicând judicios şi detaliat situaţia de fapt, s-a rezumat în motivarea soluţiei adoptate numai la aspectele de fapt şi de drept relevante, nu este de natură a afecta calitatea hotărârii recurate, judecătorul nefiind obligat a răspunde tuturor argumentelor expuse de părţi sau a face trimitere la fiecare înscris depus în probaţiune.
În atare condiţii, în mod evident nu se poate susţine incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., niciuna dintre ipotezele consacrate de acest text.
3.2. În ceea ce priveşte motivul prevăzut în art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Nefondate sunt şi criticile vizând incidenţa motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., câtă vreme instanţa de fond nu a schimbat cu nimic nici natura şi nici înţelesul actelor juridice deduse judecăţii, ceea ce rezultă de altfel şi din expunerea rezumativă a considerentelor, de mai sus, pronunţându-se în limitele învestirii sale şi raportat la obiectul acţiunii de faţă.
Totodată, criticile referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor cuprinse în Ghidul Solicitantului nu cad sub incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. ci a prevederilor art. 304 pct. 9 din acelaşi act normativ.
3.3. În ceea ce priveşte motivul prevăzut în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, Înalta Curte nu va primi nici criticile referitoare la nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei pronunţate de Curtea de apel, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constatând, că dezlegarea dată de judecătorul fondului reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, respectiv a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoarea a moştenirii rurale (în continuare Ghidul Solicitantului), în raport cu probele cauzei.
Astfel, Înalta Curte constată că, în cauză critica de nelegalitate a actelor administrative contestate, invocată de recurentă şi în faţa instanţei de fond, se circumscrie modalităţii de evaluare a Criteriului de selecţie nr. 10, Proiecte care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii culturale (arhitectură tradiţională, conservare patrimoniu material, imaterial, promovare, organizare festivaluri cu specific local etc.) (în continuare criteriul S10), în sensul nepunctării respectivului criteriu, la niciuna dintre cele două acţiuni integrate la componenta culturală a proiectului depus de recurentă, respectiv reabilitare şi dotare cămin cultural şi conservare două cruci de piatră, ca efect al greşitei interpretări şi aplicări a prevederilor Ghidului Solicitantului.
În acest context, analizând cele două acte administrative contestate, prin prisma înscrisurilor care au stat la baza întocmirii Fişei de evaluare a criteriilor de selecţie, şi văzând şi dispoziţiile art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond, că recurenta nu a dovedit îndeplinirea condiţiile cerute cumulativ în Ghidul Solicitantului pentru punctarea criteriului S10, aşa încât este pe deplin justificată nepunctarea respectivului criteriu pentru niciuna dintre cele două acţiuni ale componentei culturale.
Astfel, pentru prima acţiune reabilitare şi dotare cămin cultural, în mod corect, neacordarea celor 5 puncte posibile a fost justificată atât prin prisma necorelărilor constatate în cadrul Studiului de fezabilitate depus de recurentă (nu există identitate între o acţiune de renovare şi o acţiune de extindere a unei clădiri) dar şi ca efect al neîndeplinirii condiţiei folosinţei obiectivului ce face obiectul investiţiei în scopul adăpostirii activităţii unor ansambluri artistice recunoscute.
Constatând că în Ghidul Solicitantului la criteriul S10 se prevede expressis verbis că se acordă punctaj (5 puncte) numai dacă sunt prevăzute investiţii directe în renovarea, modernizarea, extinderea sau dotarea căminelor culturale (ca şi primă condiţie) dacă acestea adăpostesc activitatea unor ansambluri artistice recunoscute, (a doua condiţie) în mod corect a apreciat instanţa de fond că cele două condiţii trebuie îndeplinite cumulativ, aşa încât vor fi respinse criticile recurentei referitoare la greşita interpretare a condiţiilor impuse pentru punctarea criteriului S10.
Cum din lecturarea înscrisurilor depuse de recurentă în susţinerea proiectului nu rezultă care sunt ansamblurile artistice recunoscute care urmează a-şi desfăşura activitatea în cadrul obiectivului supus investiţiei, în mod corect instanţa de fond a apreciat asupra neîndeplinirii cerinţelor impuse prin Ghidul Solicitantului pentru acordarea celor 5 puncte posibile în evaluarea acţiunii reabilitare şi dotare cămin cultural, ca şi componentă culturală a proiectului depus de recurentă, aşa încât urmează a fi înlăturate şi criticile formulate prin cererea de recurs pe acest aspect.
Pentru cea de-a doua acţiune conservare două cruci de piatră, în mod corect instanţa de fond a reţinut că nepunctarea este justificată prin prisma neîndeplinirii uneia dintre condiţiile prevăzute imperativ pentru acordarea celor 7 puncte posibile la criteriul de selecţie S10, respectiv asigurarea funcţionării obiectivului investiţiei în parteneriat cu un O.N.G. sau un aşezământ cultural, în sensul art. 2 din O.U.G. nr. 118/2006.
Astfel, faţă de împrejurarea, necontestată de altfel nici de recurentă, că Ghidul Solicitantului impune expres la criteriul S10, pentru acordarea celor 7 puncte posibile, în evaluarea proiectelor realizate de către comune, condiţia ca funcţionarea obiectivului investiţiei să fie asigurat în parteneriat cu O.N.G.-uri/aşezăminte culturale, în mod corect instanţa de fond a apreciat că parteneriatul recurentei cu Parohia Cosâmbeşti, aprobat prin H.C.L.C. Cosâmbeşti, nr. 26/2009, nu corespunde exigenţelor Ghidului Solicitantului, cum în mod greşit se susţine prin cererea de recurs.
În condiţiile în care, nu există identitate, din punct de vedere juridic şi funcţional, între un O.N.G./aşezământ cultural şi o unitate de cult, indiferent de interesele sau obiectivele acesteia din urmă, faptul că recurentul a făcut dovada unui parteneriat cu Parohia Cosâmbeşti nu este de natură a conduce la acordarea punctajului de 7 puncte în condiţiile în care Ghidul Solicitantului condiţionează acordarea respectivului punctaj de calitatea de O.N.G. sau de aşezământ cultural al entităţii cu care s-a încheiat parteneriatul, ceea ce nu poate fi reţinut în cauză.
Prin urmare, Înalta Curte constatând, în acord cu instanţa de fond că nepunctarea criteriului de selecţie S10, la niciuna din cele două acţiuni ale componentei culturale a proiectului depus de recurentă, s-a făcut cu corecta interpretare şi aplicare a prevederilor Ghidului Solicitantului precum şi a prevederilor H.G. nr. 28/2008, la o situaţie de fapt reţinută în armonie cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, va înlătura toate criticile aduse hotărârii recurate prin cererea de recurs.
În fina, cum prin cererea de recurs formulată recurenta a indicat doar generic critica referitoare la greşita interpretare şi aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 13/2006, Regulamentului nr. 1290/2005 precum şi a Programul naţional, Înalta Curte nu poate efectua un control de legalitate al hotărârii recurate sub acest aspect.
Toate considerentele expuse, converg către concluzia că soluţia pronunţată de instanţa de fond este temeinică şi legală, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Comuna Cosâmbeşti prin Primar împotriva Sentinţei civile nr. 412 din 24 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5365/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5369/2013. Contencios. Somaţie de plată. Recurs → |
|---|
