ICCJ. Decizia nr. 5369/2013. Contencios. Somaţie de plată. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5369/2013
Dosar nr. 75/54/2012
Şedinţa publică de la 22 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată la 11 ianuarie 2012, reclamanta Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Piatra Olt a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să emită somaţie de plată pentru următoarele sume:
- 4.879.062 RON, reprezentând decontarea pentru lunile august - octombrie 2009, conform centralizatorului privind solicitările de acordare a sprijinului financiar pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru executarea lucrărilor suplimentare de aducere în stare de funcţionare a infrastructurii de îmbunătăţiri financiare, conform contractului nr. 20 din 18 august 2009;
- 1.107.838,77 RON, reprezentând racordul electric 20 KW staţia SRP +21 şi staţia SRP 4+18, conform contractului nr. 12 din 4 iunie 2009;
- 1.641.056,10 RON, reprezentând racordul electric 20 KW staţia SRP 3+21 şi staţia SPP 14+15 şi SPP 19+20, conform contractului nr. 11 din 4 iunie 2009.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă din următoarele contracte încheiate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2009 şi Hotărârii Guvernului nr. 269/2009 privind acordarea de sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul îmbunătăţirilor funciare: contractul nr. 20 din 18 august 2009 încheiat cu S.C. "I." S.R.L. pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii în amenajările de irigaţii, contractul nr. 12 din 4 iunie 2009 încheiat cu S.C. "M." S.R.L. pentru proiectarea, execuţia, finalizarea şi întreţinerea racordului electric 20 kw staţia SRP 3+21 şi staţia SRP 4+18 şi contractul nr. 11 din 4 iunie 2009 încheiat cu S.C. "M." S.R.L. pentru proiectarea, execuţia, finalizarea şi întreţinerea racord electric 20 KW staţia 3+21 şi staţia SPP 14+15 şi SPP 19+20.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea prin Sentinţa nr. 625 din 6 iunie 2012, cu motivarea că, emiterea somaţiei de plată, solicitată de reclamantă în baza Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001, nu poate fi dispusă de instanţa de contencios administrativ în condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Piatra Olt, solicitând ca, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 3 C. proc. civ., să fie casată hotărârea atacată şi să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond s-a considerat sesizată în baza Legii nr. 554/2004, deşi acţiunea a fost formulată în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001, astfel că, dacă aprecia că nu este competentă să se pronunţe, trebuia să aplice dispoziţiile art. 129 alin. 4 şi art. 1591 alin. 4 C. proc. civ. şi să decline competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei competente.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Cererea de chemare în judecată a fost formulată de recurenta - reclamantă Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Piatra Olt pentru emiterea somaţiilor de plată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, care se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile, care reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.
Faţă de obiectul şi temeiul juridic al acţiunii, judecătorul fondului a constatat corect că nu este incidentă procedura contenciosului administrativ, definit în art. 2 alin. 1 lit. f din Legea nr. 554/2004 ca fiind activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Deşi intimatul-pârât chemat în judecată este o autoritate publică, raportul juridic dedus judecăţii nu este de drept administrativ şi în consecinţă, nu este supus procedurii judiciare reglementate în materia contenciosului administrativ de Legea nr. 554/2004.
Exercitând rol activ în condiţiile prevăzute de art. 129 alin. (4) - (6) C. proc. civ., respectiv în limitele investirii asupra obiectului cererii deduse judecăţii, instanţa de fond a stabilit corect că acţiunea recurentei-reclamante nu poate fi soluţionată potrivit Legii nr. 554/2004.
Din acest motiv, se constată că prima instanţă nu avea obligaţia desesizării sale în favoarea unei alte instanţe, posibilitate recunoscută titularului dreptului la acţiune prin principiul disponibilităţii. Înscrisurile depuse la dosarul cauzei dovedesc că această posibilitate a şi fost valorificată de către recurenta-reclamantă, prin cererea de emitere a unei somaţii de plată în dosarul nr. 2312/3/2012 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, cerere respinsă în mod irevocabil la data de 5 aprilie 2012.
Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
2. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Piatra Olt împotriva Sentinţei nr. 625 din 6 iunie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 5368/2013. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 5376/2013. Contencios → |
|---|
