ICCJ. Decizia nr. 544/2013. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 544/2013
Dosar nr. 6318/1/2012
Şedinţa publică de la 1 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată la data de 3 octombrie 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, G.V.G., a formulat, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, în contradictoriu cu intimatul C.S.M. contestaţie împotriva Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M., prin care s-a aprobat organizarea prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada 21 septembrie-12 decembrie 2012, a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţile de apel, tribunale, judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea.
Contestatorul solicită instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea parţială a hotărârii atacate în ceea ce priveşte declararea ca vacant şi socaterea la concurs a postului de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi, pe cale de consecinţă, scoaterea din lista posturilor vacante publicate pentru concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şiprocurorilor la curţile de apel, tribunale, judecătorii, precum şi la parchete de pe lângă acestea organizat în perioada 21 septembrie-12 decembrie 2012 a postului de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.
În esenţă, recurentul arată că, la data de 6 iunie 2012, secţia pentru procurori a C.S.M., în temeiul art. 491 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/52004, republicată, a dispus suspendarea sa din funcţia de conducere de prim-procuror până la soluţionarea definitivă a procedurii disciplinare declanşate împotriva sa, însă postul respectiv nu trebuia să fie scos la concurs, deoarece, prin Hotărârea nr. 512 din 07 iunie 2012, Plenul C.S.M. a hotărât că postul de conducere ocupat de magistratul suspendat nu poate fi scos la concursul sau examenul de numire în funcţii de conducere.
2. Apărările formulate de intimatul C.S.M.
Intimatul C.S.M. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, arătând, printre altele că, prin Hotărârea nr. 7P din 18 iulie 2012, secţia pentru procurori a C.S.M. a aplicat procurorului G.V.G. sancţiunea excluderii din magistratură, iar, pe cale de consecinţă, prin Hotărârea nr. 314 din 18 iulie 2012, secţia pentru procurori a C.S.M. a dispus revocarea procurorului G.V.G. din funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, această ultimă hotărâre nefiind contestată de către procuror, astfel că postul de conducere a fost scos la concurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin cererea de chemare în judecată, recurentul G.V.G. a formulat, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, în contradictoriu cu intimatul C.S.M. contestaţie împotriva Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea parţială a hotărârii atacate în ceea ce priveşte declararea ca vacant şi socaterea la concurs a postului de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi, pe cale de consecinţă, scoaterea din lista posturilor vacante publicate pentru concursul sau examenul de numire în funcţii de conducere, organizat în perioada 21 septembrie-12 decembrie 2012, a postului respectiv.
Înainte de a proceda la analiza în fond a criticilor formulate de recurent cu privire la hotărârea contestată, Înalta Curte constată că recursul declarat de G.V.G. este lipsit de interes pentru considerentele arătate în continuare.
În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie legitim, juridic, născut şi actual, personal şi direct. Acţiunea în contencios administrativ, categorie căreia i se circumscrie şi contestaţia formulată în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte constată că folosul practic urmărit de către recurent prin promovarea contestaţiei rezidă în prezervarea postului de conducere de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin eliminarea acestui post de conducere de la concursul a cărui organizare a fost aprobată prin Hotărârea nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M., post din care fusese suspendat la data de 6 iunie 2012 de către secţia pentru procurori a C.S.M., în temeiul art. 491 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/52004, republicată, până la soluţionarea definitivă a procedurii disciplinare declanşate împotriva sa.
Suplimentar faţă de motivele invocate de intimat prin întâmpinare, Înalta Curte constată că, prin decizia nr. 3 din 14 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6430/1/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători a respins, ca nefondat, recursul declarat de G.V.G. împotriva Hotărârii nr. 7P din 18 iulie 2012 a secţiei pentru procurori a C.S.M., prin care a fost aplicată procurorului sancţiunea excluderii din magistratură.
Astfel fiind, întrucât recurentul a fost exclus din magistratură şi nu mai deţine funcţia de execuţie de procuror, nu justifică un interes legitim, juridic, născut şi actual de a obţine, pe calea prezentei contestaţii, anularea parţială a Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M. în scopul prezervării postului de conducere de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de G.V.G., ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.V.G. împotriva Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M., ca lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 540/2013. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 564/2013. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
