ICCJ. Decizia nr. 5579/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5579/2013
Dosar nr. 8883/2/2011
Şedinţa publică de la 5 iunie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul B.D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate calitatea acestuia de lucrător al Securităţii.
2. Hotărârea instanţei de fond
A. Prin Sentinţa nr. 1687 din 8 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul B.D., în sensul că a fost constatată existenţa calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.
B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanţe
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, este lucrător al Securităţii "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".
A constatat instanţa de fond că pârâtul B.D. îndeplineşte condiţiile prevăzute lege, întrucât a avut gradul de locotenent-colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Brăila, Serviciul 3 (1882), iar în această calitate a dispus şi a întreprins măsurile informativ-operative menţionate în Nota de constatare nr. DI/I/1615 din 26 iulie 2011, care nu au fost contestate în cauză.
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că prin activităţile desfăşurate de pârât în scopul susţinerii regimului totalitar comunist au fost suprimate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată, respectiv: dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice.
3. Recursul declarat de B.D.
Recurentul a formulat cerere de recurs, fără a motiva în fapt şi drept cererea formulată.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte sesizată cu soluţionarea recursului declarat, a constatat faptul că recursul nu a fost motivat, situaţie în care va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 306 C. proc. civ.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar la alin. (2) se arată că termenul pentru depunerea motivelor se socoteşte de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Înalta Curte, verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 3021 C. proc. civ., a constatat că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţiile procedurale prevăzute de lege.
În conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ. părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. (1), precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările.
Întrucât recurentul nu a respectat dispoziţiile mai sus arătate, nefiind indicate motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârii atacate, Înalta Curte văzând dispoziţiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., care dispun că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, va aplica sancţiunea procedurală arătată de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul formulat de B.D. împotriva Sentinţei nr. 1687 din 8 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5578/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5581/2013. Contencios. Litigii Curtea de... → |
|---|
