ICCJ. Decizia nr. 566/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 566/2013
Dosar nr. 2006/2/2011
Şedinţa publică de la 5 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat în contradictoriu cu pârâtul F.N., ca prin acţiunea ce se va pronunţa să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţi.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 2479/06 din 07 mai 2008, pe care petentul V.D. i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. 1210127 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează la în vol. 1, fila 86. De asemenea, prin cererea nr. P 970/09 din 15 mai 2009 pe care petentul Gheorghiu Ştefan i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. 1234681 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 5, fila 494 şi 496, iar prin cererea nr. P 8456/01 din 26 iulie 2010 pe care petentul M.H. i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond reţea nr. R 733 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 1, fila 3. Ţinând cont de prevederile art. 1 alin. (7), alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală.
Aşa cum rezultă şi din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2924 din 28 decembrie 2010, precum şi al înscrisurilor ataşate acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul, având gradul de colonel şi funcţia de şef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului Judeţean Suceava, a solicitat Inspectoratului Judeţean de Securitate Botoşani desfăşurarea unor măsuri informative în scopul documentării activităţii unor persoane semnalate că „colportează ştirile audiate la postul de radio <Europa Liberă>.
Reclamantul a arătat că în aceeaşi calitate de colonel şi funcţia de şef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului Judeţean Suceava, a propus urmărirea prin dosar de urmărire informativă a unor persoane, menţionate sub numele de „Popa” şi „Vintilă”.
Potrivit întregului material probator depus în cauză, reclamantul a menţionat că prin activitatea desfăşurată, pârâtul a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Pârâtul a depus întâmpinare la data de 22 noiembrie 2011 prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 24/2008, respectiv a Legii nr. 293/2008, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei invocate şi pe fond, respingerea acţiunii ca nefondată.
Prin sentinţa civilă nr. 6957 din 22 noiembrie 201, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionale a dispoziţiilor OUG nr. 24/2008 şi a Legii nr. 293/2008.
A admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul F.N. şi a constatat calitatea pârâtului de lucrător al securităţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, a apreciat că este admisibilă deoarece textele de lege criticate au legătură cu fondul cauzei şi Curtea Constituţională nu s-a pronunţat în sensul constatării neconstituţionalităţii acestor norme legale.
Pe fondul cauzei a constatat că:
- Dispoziţiile art. 2 lit. a) ale OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, definesc noţiunea de lucrător al Securităţii ca fiind „orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
- Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reiese că pârâtul F.N., a avut gradul de colonel şi funcţia de şef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului Judeţean Suceava, iar în raport de acest aspect, a apreciat îndeplinită prima condiţie impusă de dispoziţiile textului de lege mai sus redat, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii.
- Potrivit înscrisului aflat la fila 41 din dosar, rezultă că în această calitate, pârâtul a solicitat Inspectoratului Judeţean de Securitate Botoşani desfăşurarea unor măsuri informative în scopul documentării activităţii unor persoane semnalate că „colportează ştirile audiate la postul de radio <Europa Liberă>”.
- Tot în aceeaşi calitate, pârâtul a propus urmărirea prin dosar de urmărire informativă a unei persoane deoarece „din verificările efectuate, a reieşit că un anume H.I.I.Z. din Timişoara scoate din ţară, prin intermediul lui <POPA>, diverse valori filatelice, sens în care i-a transmis acestuia mai multe adrese din R.F.G. şi SUA…”.
- De asemenea, pârâtul a aprobat „folosirea mijloacelor de tehnică operativă (T.O.) tip I.C.T. la Papuc Constantin, conspirativ POPA, telefon 20601. Lucrarea va funcţiona în perioada de la 7 mai 1985 până la 7 iunie 1985.” (fila 55 dosar CAB).
- Într-un alt caz, pârâtul a aprobat interceptarea convorbirilor telefonice şi a corespondenţei unei profesoare de limba franceză din Văratic, judeţul Suceava, semnalată că „şi-a creat relaţii suspecte cu unii cetăţeni străini”, cu scopul de a stabili „natura legăturilor cu soţii „VINTILĂ” precum şi cu alţi străini; „legăturile ce le are în rândul cetăţenilor români” (fila 97 dosar CAB).
În ceea ce priveşte apărările pârâtului, Curtea de apel a constatat că materialul probator administrat în cauză este edificator în ceea ce priveşte activitatea şi măsurile pe care le-a dispus. Majoritatea documentelor aflate la dosarul cauzei poartă semnătura pârâtului, fiind întocmite personal de acesta. Reiese astfel că, în virtutea funcţiei sale, prin activităţile desfăşurate, pârâtul a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor (dreptul la viaţă privată : secretul corespondenţei şi convorbirilor telefonice; dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor), recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul F.N., criticând-o ca nelegală şi netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 3041 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivele de recurs invocate, recurentul-pârât a susţinut în esenţă că deşi a invocat mai multe excepţii în apărarea sa, acestea au fost respinse implicit fără nici o motivare.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, recurentul a susţinut că hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, apreciind totodată că în mod greşit prima instanţă a reţinut că activitatea pe care desfăşurat-o în calitate de ofiţer de informaţii, numai în serviciul de contraspionaj, se încadrează în noţiunea de lucrător de Securitate, definită de art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008.
Astfel, recurentul a arătat că prin activităţile pe linie de contraspionaj pe care le-a întreprins nu a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, întrucât prin măsurile de supraveghere informative dispuse, au fost vizate persoanele semnalate a desfăşura activităţi care interesau siguranţa naţională.
Examinând sentinţa atacată, în raport de criticile formulate, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008 modificată şi completată, persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că nu orice persoană poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituţie ci numai acele persoane care având acces la propriul dosar au constatat că au fost subiecţi ai unui dosar, din care rezultă că au fost urmărite de Securitate.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte verificarea calităţii de lucrător al Securităţii, din conţinutul aceloraşi prevederi legale rezultă că verificarea calităţii de lucrător al Securităţii este limitată la ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită, iar nu şi la instrumentarea dosarelor altor persoane, care nu au solicitat verificarea.
De altfel, nici un text din OUG nr. 24/2008 nu prevede extinderea verificărilor calităţii de lucrător al Securităţii cu privire la alte persoane decât solicitantul, dacă aceste persoane nu au formulat o cerere în acest sens.
Astfel cum rezultă din acţiunea în constatare cât şi din nota de constatare anexată, aceasta a fost promovată în baza cererilor de verificare formulate de numiţii V.D., G.Ş.şi M.H.I., persoane care nu se regăsesc şi care nu au nici o legătură cu măsurile luate sau aprobate de recurent, menţionate în respectiva notă de constatare.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv documentaţia depusă de intimat (filele 32-97), rezultă că persoanele vizate cât şi titularii dosarelor din care au fost extrase documente întocmite sau avizate de către recurent sunt alte persoane decât cele care au formulat cereri de verificare a calităţii de lucrător.
Astfel fiind, instanţa de control judiciar reţine că în cauză nu au fost îndeplinite condiţiile legale impuse de dispoziţiile art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008 în sensul că acţiunea în constatare prevăzută de art. 11 din aceeaşi ordonanţă poate fi formulată în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care solicită verificarea sau din oficiu pentru persoanele prevăzute la art. 4 şi 5 din ordonanţă.
Faţă de acestea, constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, urmează să admită recursul formulat şi să modifice sentinţa atacată în sensul că va respinge acţiunea reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de F.N. împotriva Sentinţei civile nr. 6957 din 22 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 549/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 742/2013. Contencios → |
|---|
