ICCJ. Decizia nr. 5857/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5857/2013
Dosar nr. 3359/2/2011
Şedinţa publică de la 20 iunie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 362 din 20 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul C.G. şi a constatat calitatea pârâtului C.G. de lucrător al Securităţii.
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pârâtul C.G. a formulat recurs.
La termenul de judecată din data de 20 iunie 2013, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare în termenul prevăzut de lege, dezbaterile fiind consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
În temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil şi în recurs, potrivit art. 316 coroborat cu art. 298 C. proc. civ., Înalta Curte se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei nulităţii recursului, excepţie de procedură peremptorie şi absolută, care face de prisos analizarea în fond a cauzei în raport cu motivele de recurs.
Art. 3021 C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”, iar, conform art. 303 alin. (1), „recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”, care se socoteşte de la comunicarea hotărârii atacate, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Art. 306 C. proc. civ. prevede că:
”(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute în alin. 2.
(2) Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părţilor.”
În cauza dedusă judecăţii, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, Înalta Curte constată aplicabile dispoziţiile cu caracter general ale art. 301 C. proc. civ., care prevăd că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, acesta fiind, potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., şi termenul în care recurentul era obligat să depună motivele de recurs.
Or, din examinarea a ctelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că sentinţa recurată a fost comunicată pârâtului la data de 30 martie 2012, aşa cum rezultă din dovada de primire şi procesul-verbal de predare a hotărârii (fila nr. 42 din dosarul de fond), cererea de recurs a fost comunicată la data de 17 aprilie 2012 (fila nr. 3 din dosarul de recurs), recurentul precizând faptul că motivele de recurs vor fi formulate ulterior, iar motivele de recurs au fost depuse la oficiul poştal la data de 16 mai 2013 (fila nr. 9 dosar recurs), cu nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac.
Pe cale de consecinţă, f aţă de prevederile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora ”recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal” şi având în vedere că, în cauză, nu s-au ivit motive de ordine publică care să fie puse în discuţia părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ. şi nici nu s-a făcut dovada existenţei vreuneia din situaţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu şi va constata nul recursul declarat de recurentul-pârât C.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de C.G. împotriva sentinţei civile nr. 362 din 20 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5788/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5864/2013. Contencios. Pretentii. Recurs → |
|---|
