ICCJ. Decizia nr. 6534/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6534/2013
Dosar nr. 8318/2/2012
Şedinţa publică de la 4 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 317 din 23 ianuarie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, în temeiul Legii nr. 544/2001 pârâtul a solicitat să le comunice contul bancar pentru a achita direct întreţinerea de bloc, răspunsul acestuia fiind însă nelegal, întrucât Asociaţia de proprietari este subaltern al pârâtului M.A.I.
Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, „În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a Tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice”.
Textul, instituind o competenţă materială specială, derogatorie în raport de prevederile generale în materia contenciosului administrativ, cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, stabileşte competenţa de primă instanţă a tribunalelor în soluţionarea acţiunilor fundamentate pe prevederile Legii nr. 544/2001.
Prin urmare, Curtea de Apel în temeiul art. 158 C. proc. civ. raportat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni.
Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamanţii S.A.A. şi B.M. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de a examina motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., excepţia invocată, din oficiu, constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Potrivit art. 158 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010: "dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".
Din interpretarea logico-juridică a textului legal sus citat rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenţei nu se poate exercita nici o cale de atac.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 158 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 202/2010, coroborat cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.A.A. şi B.M. împotriva sentinţei civile nr. 317 din 23 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6530/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 6548/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
