ICCJ. Decizia nr. 655/2013. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 655/2013
Dosar nr. 4345/1/2012
Ședința publică din 8 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 3505 din 21 septembrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile tardivităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi a obligat pârâta să procedeze la emiterea avizului favorabil în vederea eliberării unui nou tip de certificat reclamantului, obligând pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor să procedeze la eliberarea noului tip de certificat.
Recursurile declarate de pârâţi împotriva acestei sentinţe au fost admise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 3876 din 5 iulie 2011, şi a fost modificată hotărârea recurată, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului şi a menţinerii soluţiei atacate în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Nemulţumit de această soluţie reclamantul N.C. a formulat contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., susţinând că hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unor greşeli materiale.
Prin Decizia nr. 2695 din 30 mai 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată de reclamant, reţinând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 318 C. proc. civ.
Împotriva Deciziei nr. 3876 din 5 iulie 2011, N.C. a formulat, în temeiul art. 322 pct. 5, cerere de revizuire, susţinând că după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi doveditoare, reţinute de partea potrivnică, precum:
- Poziţia nr. 8 din jurnalul şedinţei plenului Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Lista de avizare a Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Aceste înscrisuri, susţine revizuentul, atestă că pe rolul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a fost înregistrat Dosarul nr. 21499/2008, dosar care a fost analizat de către comisie.
Concluzionând, revizuentul susţine că înscrisurile noi menţionate mai sus fac dovada stării de fapt pe care a expus-o în cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv că a depus pe rolul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Dosarul nr. 21499/2008, acesta fiind analizat în şedinţa de plen a comisiei cu aviz favorabil, însă, certificatul doveditor al calităţii nu a fost emis ca urmare a lipsei formularelor tipizate.
Cererea de revizuire este tardiv formulată, după cum se va arăta în cele ce urmează:
Cererea de revizuire este o cale de atac de retractare, reglementată de dispoziţiile art. 322 Și art. 328 C. proc. civ., care poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive sau irevocabile în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de art. 322 Și art. 324 C. proc. civ.
Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Conform art. 324 alin. (1) pct. 1 teza finală C. proc. civ. termenul de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti este de o lună, care se va socoti – în cazul prevăzut de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului se constată că decizia atacată a fost pronunţată la data de 5 iulie 2011, iar cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11 iunie 2012.
Cât priveşte data la care a luat cunoştinţă despre aceste înscrisuri, revizuentul susţine că aceasta este data de 24 mai 2012, deşi nu face nici o dovadă în acest sens.
Trebuie precizat că site-urile instituţiilor sau autorităţilor publice sunt accesibile oricărei persoane interesate, fără a fi nevoie de o anumită procedură, iar eventuala lipsă de diligenţă a părţii rămâne în sarcina acesteia.
Revizuentul a susţinut că a luat cunoştinţă de înscrisuri prin accesarea site-urilor şi fără a putea dovedi data la care a luat cunoştinţă.
În aceste circumstanţe, în lipsa unei dovezi care să ateste data luării la cunoştinţă şi cum site-urile instituţiei sunt publice, context în care se putea lua la cunoştinţă chiar de la data afişării informaţiei, se constată că termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 teza finală C. proc. civ. nu a fost respectat.
Actele puteau fi prezentate în cursul judecăţii la fond sau în recurs, inclusiv prin extragerea acestora de pe site-ul instituţiei cu atât mai mult cu cât partea adversă a invocat în mod constant că nu au fost depuse toate actele necesare preschimbării certificatului.
În cauză nu se poate reţine că dovezile au fost reţinute de partea potrivnică sau nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii pentru că, aşa cum s-a mai enunţat, şi cum de altfel a susţinut şi revizuentul, acestea existau în mod public.
Conform art. 103 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată, printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.
Constatând că cererea de revizuire nu a fost formulată în condiţiile termenului imperativ prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc. civ. şi că revizuitul nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, Curtea urmează să facă aplicarea dispoziţiilor legale sancţionatorii mai sus invocate şi să dispună în sensul respingerii cererii, ca tardiv formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de N.C. împotriva Deciziei nr. 3876 din 5 iulie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardivă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2013
| ← ICCJ. Decizia nr. 6548/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 659/2013. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
