ICCJ. Decizia nr. 6548/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 6548/2013

Dosar nr. 392/33/2012

Şedinţa publică de la 4 octombrie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prima instanţă cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C.C.N., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al fiilor C.P. şi C.B. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj s-a solicitat să se dispună:

1. Anularea adresei din 20 septembrie 2011 emisă de Ministerul Sănătăţii – Serviciul pentru programe de sănătate privind soluţionarea plângerii administrative din 29 august 2011, precum şi anularea adresei din 26 iulie 2011 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj - Serviciul pentru programe de sănătate privind refuzul de finanţare a costului tratamentului efectuat de defuncta sa soţie C.E. la Spitalul Universitar H., Ierusalim, Israel şi a transportului, în sumă de 114.435 euro.

2. Recunoaşterea dreptului de finanţare a transportului şi a costului tratamentului efectuat de soţia sa, defuncta C.E., în străinătate (Spitalul Universitar H. din Ierusalim) obiect al Dosarului nr. 19380 din 22 martie 2011 al Ministerului Sănătăţii şi pe cale de consecinţă repararea integrală pagubei cauzate de prin achitarea de către Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a sumei de 114.435 euro către reclamant, în calitate de succesor în drepturi a soţiei sale defuncta C.E. şi reprezentant legal al fiilor săi C.P. (7 ani) şi C.B. (3 ani).

În motivarea cererii, a arătat că la data de 26 ianuarie 2011, soţia sa, defuncta C.E. (care avea diagnosticul de leucemie acută mielo-monoblastică) s-a adresat Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj solicitând aprobarea finanţării tratamentului de transplant mădular şi decontarea cheltuielilor aferente transplantului.

Prin adresa din 27 ianuarie 2011 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a transmis către Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Mureş şi Comisiei teritoriale pentru trimitere la tratament in străinătate specialitatea hematologie şi transplant mădular centrul universitar Târgu Mureş rugămintea de analiza cazul soţiei sale şi de a completa procesele-verbale, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004.

La data de 11 februarie 2011 a fost încheiat procesul verbal medical pentru trimiterea în străinătate care recomanda efectuarea tratamentului în străinătate, constata urgenta medicală (având în vedere evoluţia bolii şi vârsta tânără a soţiei sale).

Prin adresa din 14 februarie 2011 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Mureş a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj începerea demersurilor necesare efectuării tratamentului în străinătate.

Prin adresa din 15 martie 2011 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a solicitat analizarea în regim de urgentă a dosarului al soţiei reclamantului, C.E., în vârstă de 33 ani în vederea efectuării transplantului allogen de la donator H.L.A. compatibil neînrudit, la Spitalul Universitar H. Israel.

Văzând că nu a obţinut un răspuns scris din partea instituţiilor abilitate deşi trecuseră termenul legal de 30 de zile (într-un astfel de caz fiind importante secundele) şi că deja datorită aȘteptării răspunsului de la pârâte starea de sănătate a soţiei s-a înrăutăţit extrem de mult, fiind într-o situație disperată a luat hotărârea de a împrumuta pe termen scurt banii necesari efectuării transplantului allogen de la donator H.L.A. compatibil neînrudit, la Spitalul Universitar H. Israel de la cunoȘtințe, urmând să îi restitui ulterior, din finanțarea la care soţia sa are dreptul.

Refuzul nejustificat al Ministerului Sănătăţii de a deconta transportul şi tratamentul efectuat în străinătate de defuncta sa soţie, îi prejudiciază în mod grav interesele, afectându-i în mod serios sursele de existentă ale sale şi ale copiilor săi, fiind în pericol de a pierde şi locuinţa.

A susţinut reclamantul C.N. că situaţia soţiei sale se încadrează în dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004, textul de lege care nu prevede obligativitatea obţinerii unei aprobări prealabile, fiind o excepţie de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004, caz în care aprobarea poate fi şi ulterioară.

Comisia de specialitate din Ministerul Sănătăţii, fiind obligată să aprobe, în caz de urgenţă, tratamentul în străinătate, pe baza şi în conformitate cu solicitările şi rezultate medicale constatate de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Mureş, Comisiei teritoriale pentru trimitere la tratament in străinătate specialitatea hematologie şi transplant mădular centrul universitar Târgu Mureş şi Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj, aşa cum rezultă din procesul verbal şi adresele arătate mai sus.

A apreciat că şi în situaţia în care soţia sa nu s-ar fi încadrat în dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004, finanţarea ar trebui acordată, întrucât în cauză sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 6 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite.

Întâmpinările formulate în cauză

Pârâtul Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, iar pârâta Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.

Sentinţa şi considerentele primei instanţe

Prin sentinţa nr. 324 din 26 aprilie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Cluj a fost respinsă cererea reclamantului C.C.N., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al minorilor C.P. şi C.B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că în ceea ce priveşte O.U.G. nr. 27/2003, potrivit dispoziţiilor art. 6 din acest act normativ, autorizaţia se consideră acordată sau, după caz, reînnoită, dacă autoritatea administraţiei publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea sau reînnoirea respectivei autorizaţii, iar potrivit art. 3 alin. (1) lit. a), prin autorizaţie se înţelege actul administrativ emis de autorităţile administraţiei publice competente prin care se permite solicitantului desfăşurarea unei anumite activităţi, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii; noţiunea de autorizaţie include şi avizele, licenţele, permisele, aprobările sau alte asemenea operaţiuni administrative prealabile sau ulterioare autorizării.

Or, rezultă din dispoziţiile legale enunţate anterior că O.U.G. nr. 27/2003 se aplică doar în cazul desfăşurării unei activităţi, prestării unui serviciu sau exercitării unor profesii, nu şi în cazul în care se solicită autorităţii acordarea unei finanţări, o astfel de interpretare excedând cadrului legal.

Referitor la aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004, Curtea de Apel a constatat că, în cazul unor urgenţe medicale, pe baza recomandărilor comisiilor de specialitate teritoriale şi a aprobării comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii, pacientul poate efectua tratamentul recomandat în străinătate, cu suportarea cheltuielilor de către acesta, inclusiv costul transportului sau al însoţitorului, dacă este cazul, urmând ca în termen de 3 zile de la întoarcerea în ţară, pe baza documentelor justificative, să solicite direcţiei de sănătate publică decontarea cheltuielilor prevăzute la art. 6 alin. (2).

Prima instanţă a considerat că în speţă primele două condiţii erau îndeplinite, însă aprobarea Comisiei din Ministerul Sănătăţii nu exista în momentul în care C.E. a plecat în Israel pentru efectuarea tratamentului medical.

Prin urmare, deşi erau aplicabile aceste dispoziţii legale, Curtea de Apel a constatat că nu au fost îndeplinite toate condiţiile impuse de acest text de lege, astfel încât reclamantul nu poate beneficia de decontarea acestor cheltuieli.

De altfel, refuzul autorităţilor de a acorda finanţarea este justificat şi prin prisma dispoziţiilor art. 10 din acelaşi ordin, care interzic finanţarea retroactivă a tratamentelor efectuate în străinătate de către bolnavi care nu au avut aprobarea prealabilă a Comisiei Ministerului Sănătăţii, prevăzută la art. 5, aprobare care este, însă, prevăzută şi la art. 7 alin. (3).

Instanţa de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurentul-reclamant C.C.N., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al copiilor săi C.P. şi C.B.

Motivele de recurs

În motivele de recurs s-a susţinut că, potrivit art. 7 alin. (3) din Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004, avea dreptul la decontarea cheltuielilor medicale, întrucât exista recomandarea comisiei de specialitate teritorială care a constatat urgenţa medicală şi a recomandat efectuarea tratamentului în străinătate, iar în baza O.U.G. nr. 27/2003, ca efect al aprobării tacite, exista şi aprobarea Comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii.

A precizat că procedura aprobării tacite se aplică în cazul tuturor autorizaţiilor emise de autorităţile administraţiei publice, excepţiile fiind reglementate în mod expres în cuprinsul art. 2 din O.U.G. nr. 27/2003, iar aprobările Ministerului Sănătăţii nu fac obiectul acestor excepţii.

Analiza motivelor de recurs

Înalta Curte, examinând motivele de recurs, legislaţia aplicabilă şi situaţia de fapt, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor prezentei decizii.

Situaţia de fapt

Soţia reclamantului a fost diagnosticată cu leucemie acută mielo-monoblastică, motiv pentru care la data de 26 ianuarie 2011 aceasta a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Cluj aprobarea finanţării tratamentului de transplant medular în străinătate.

Conform procedurilor reglementate prin Ordinul nr. 50/2004, Direcţia de Sănătate Publică Cluj a solicitat la 27 ianuarie 2011 Comisiei teritoriale Târgu-Mureş examinarea pacientei; în data de 11 februarie 2011 Comisia a întocmit procesul-verbal pentru trimiterea la tratament medical în străinătate, cu menţiunea că este urgenţă medicală, având în vedere evoluţia bolii şi vârsta tânără a pacientei.

La data de 14 februarie 2011 Direcţia de Sănătate Mureş a trimis dosarul medical al pacientei C.E. la Direcţia de Sănătate Publică Cluj, în vederea iniţierii demersurilor necesare efectuării tratamentului în străinătate.

Cu adresa din 15 martie 2011 D.S.P. Cluj a trimis Ministerului Sănătăţii dosarul medical al pacientei C.E., în vederea analizării acestuia în regim de urgenţă, pacienta fiind internată la 7 februarie 2011 într-un spital specializat din Israel, iar la data de 30 martie 2011 a decedat, înainte de a se primi aprobarea comisiei.

Legislaţia aplicabilă

Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2004, art. 7 alin. (3) „În cazul unor urgenţe medicale, pe baza recomandărilor comisiilor de specialitate teritoriale şi a aprobării comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii, pacientul poate efectua tratamentul recomandat în străinătate, cu suportarea cheltuielilor de către acesta, inclusiv costul transportului sau al însoţitorului, dacă este cazul, urmând ca în termen de 3 zile de la întoarcerea în ţară, pe baza documentelor justificative, să solicite direcţiei de sănătate publică decontarea cheltuielilor prevăzute la art. 6 alin. (2)”.

O.U.G. nr. 27/2003 – art. 2 „(1) Procedura aprobării tacite se aplica tuturor autorizațiilor emise de autoritățile administrației publice, cu excepția celor emise în domeniul activităților nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, munițiilor şi explozibililor, regimul drogurilor şi precursorilor, precum şi a autorizațiilor din domeniul siguranței naționale. (2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, la propunerea motivata a fiecărei autorităţi a administrației publice interesate, şi alte excepții de la aplicarea procedurii aprobării tacite”.

Art. 3 alin. (1) „În sensul prezentei ordonanțe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) autorizație - actul administrativ emis de autoritățile administrației publice competente prin care se permite solicitantului desfăȘurarea unei anumite activităţi, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii; noțiunea de autorizație include şi avizele, licențele, permisele, aprobările sau alte asemenea operațiuni administrative prealabile ori ulterioare autorizării; b) procedura aprobării tacite - procedura prin care autorizația este considerată acordată dacă autoritatea administrației publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea respectivei autorizații. (2) Răspunsul negativ al autoritarii administrației publice competente, în termenul prevăzut de lege pentru emiterea autorizației, nu echivalează cu aprobarea tacită”.

Analiza prevederilor art. 7 alin. (3) din Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 50/2003 evidenţiază că în cazul urgenţelor medicale pentru efectuarea unui tratament în străinătate cu suportarea cheltuielilor de către acesta trebuie ca pacientul să aibă recomandarea comisiei de specialitate teritoriale şi aprobarea comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii, urmând ca ulterior, la întoarcerea în ţară, pe baza documentelor justificative, să solicite direcţiei de sănătate publică decontarea cheltuielilor.

În speţa prezentă, soţia reclamantului a avut recomandarea comisiei teritoriale de specialitate, însă nu a avut aprobarea comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii, adică nu îndeplinea cerinţa textului menţionat mai sus.

Reclamantul a susţinut că era îndeplinită şi cea de-a doua condiţie, privind aprobarea comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii, cu motivarea că a intervenit aprobarea tacită prevăzută de O.U.G. nr. 27/2003.

Sub acest aspect, Înalta Curte arată că procedura aprobării tacite invocată de reclamant se aplică, aşa cum rezultă din cuprinsul actului normativ care reglementează domeniul, numai în cazul autorizaţiilor emise de autorităţile publice, fiind o modalitate alternativă de emitere sau reînnoire a autorizaţiilor pentru desfăşurarea unei activităţi în mediul de afaceri.

Aprobarea presupune analiza propunerii, a recomandării făcute de comisia de specialitate teritorială, actul final care dă dreptul pacientului de a efectua tratamentul în străinătate, fiind tocmai aprobarea comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Procedura aprobării tacite se referă, aşa cum rezultă din art. 3 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2003, la autorizaţii prin care se permite solicitantului desfăşurarea unei activităţi, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii.

Faţă de prevederile legale enunţate, se constată că procedura aprobării tacite vizează simplificarea procedurii de înfiinţare de noi întreprinderi, în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri şi nu se aplică prin analogie în alte situaţii care exced domeniului de reglementare.

Având în vedere considerentele prezentei decizii, se constată că sentinţa Curţii de Apel Cluj este legală şi temeinică, judecătorul interpretând corect prevederile legale incidente în cauză, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.C.N., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al lui C.P. şi C.B. împotriva sentinţei civile nr. 324din 26 aprilie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6548/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs