ICCJ. Decizia nr. 673/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 673/2013
Dosar nr. 1025/54/2011
Şedinţa publică de la 12 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, reclamanta BNP C. SPRL prin asociat coordonator B.V. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti - Comisia de Selecţie, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului-verbal de selecţie din 8 aprilie 2011, încheiat de Comisia de selecţie din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Bucureşti, al cărei rezultat a fost comunicat la data 4 mai 2011 şi anularea rezultatului selecţiei lichidatorului judiciar pentru debitoarea SC P.M. SRL, cu reluarea procedurii de selecţie.
În motivare a arătat că anterior reclamanta s-a adresat Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală conform adresei anexate nefiindu-i comunicat nici un răspuns la sesizarea prealabilă.
S-a precizat că adresa privind desemnarea lichidatorului urmare a procedurii de selecţie conţine menţiunea că au fost punctate ofertele conform criteriilor şi punctajelor stabilite de Ordinul nr. 1009/2007, fără să fie analizat conţinutul ofertelor depuse raportat la criterii prestabilite şi obiective care să poată fi analizate. S-a acordat un punctaj privind strategia de reorganizare-lichidare fără a fi analizat nici un element al conţinutului acestora şi fără nici un criteriu de punctare şi de asemenea colaborarea bună cu maximul de puncte şi cea defectuoasă cu 0 puncte, fără nici o definire a înţelesului şi stabilire a limitelor acestei colaborări, respectiv colaborare bună şi colaborare defectuoasă, contrar dispoziţiilor exprese prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi H.G. nr. 561/2009.
Reclamanta a apreciat că selecţia organizată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în temeiul dispoziţiilor Ordinului nr. 1009/2007, procedura în cadrul căreia a fost folosit şi criteriul experienţei în colaborarea cu organele fiscale, introducerea în art. 2 alin. (3) lit. e) a criteriului colaborării cu organele fiscale fără nici o definire sau înţeles, este neobiectivă şi fără legătură cu scopul procedurii de selecţie în sine, neavând nici o legătură cu celelalte criterii care sunt obiective şi ţin de cauza în sine - onorariul solicitat, numărul de personal alocat, strategia de reorganizare lichidare.
b) Întâmpinarea formulată în cauză
Prin întâmpinare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a solicitat respingerea acţiunii, întrucât selecţia s-a realizat cu respectarea procedurii instituite prin Ordinul nr. 1009/2007 al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
S-a precizat că punctarea ofertelor pentru criteriul "strategia de reorganizare/lichidare este realizată în funcţie de măsurile concrete propuse de ofertant în derularea procedurii, precum şi termenele asumate în vederea realizări acestora.
A susţinut pârâta că punctarea ofertelor sub aspectul colaborării cu organele fiscale se raportează strict la colaborarea ofertantului cu organul fiscal de-a lungul timpului în diverse proceduri de insolvenţă.
Acest criteriu prevăzut de dispoziţiile OPANAF nr. 1009/2007 a fost instituit în considerarea relaţiilor directe dintre organele fiscale şi practicienii insolvenţă, precum şi a faptului că nu este în interesul organului fiscal-creditor, să propună judecătorului-sindic în procedura insolvenţei desemnarea unui practician cu care a avut o colaborare defectuoasă.
Depunctarea ofertei BNP C. SPRL la acest criteriu a avut la baza dificultăţile întâmpinate de către organul fiscal în procedurile de insolvenţă în cadrul cărora contestatorul deţinea calitatea de administrator/lichidator judiciar.
c) Sentinţa şi considerentele primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 652 din 9 decembrie 2011 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta BNP C. SPRL prin asociat coordonator B.V. şi pe pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Comisia de selecţie şi a dispus anularea procesului-verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă din 8 aprilie 2011 cu privire la selectarea lichidatorului judiciar pentru debitoarea SC P.M. SRL şi reluarea procedurii de selecţie în privinţa acesteia.
Pentru a pronunţa această sentinţă s-a reţinut, în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 1009/2007, că reclamanta nu a arătat care sunt dispoziţiile legale încălcate sau nesocotite la emiterea acestora, indicând în mod generic faptul că au fost încălcate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 şi H.G. nr. 561/2009. În atare situaţie, instanţa nu poate realiza o analiză concretă a nelegalităţii actului menţionat, chiar dacă, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, motiv pentru care a respins excepţia invocată.
Pe fondul cauzei s-a apreciat că în cuprinsul actelor care au stat la baza emiterii procesului-verbal de selecţie contestat nu există documente care să susţină probator afirmaţia colaborării defectuoase a reclamantei cu organele fiscale, acordarea punctajului la criteriul colaborării cu organele fiscale prevăzut de art. 2 alin. (3) lit. e) din Ordinul ANAF nr. 1009/2007 realizându-se în baza Adresei nr. 7584 din 17 ianuarie 2011 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, fără a fi depuse înscrisuri, care să ateste situaţia de fapt expusă.
S-a mai arătat că motivele acordării punctajului la criteriul menţionat au fost aduse la cunoştinţă reclamantei pe parcursul judecării prezentei cauze, actului administrativ comunicat acesteia, ce face obiectul prezentei cauze, lipsindu-i motivarea acordării punctajului. Ori motivarea actului administrativ trebuie să fie adecvată, prezentând de o manieră clară şi univocă considerentele avute în vedere de emitentul actului, astfel încât să-i permită reclamantului formularea unor apărări coerente şi efective, motivarea insuficientă sau lipsa motivării fiind sancţionată în practica judecătorească internă dar şi în cea a Curţii Europene de Justiţie, cu nulitatea actului (cauza C-367/1995).
Obligativitatea motivării efective a actelor emise de o autoritate publică este subsumată de asemenea principiului transparenţei decizionale, prin acesta putându-se verifica dacă actul este corect fundamentat, permiţând în acelaşi timp exercitarea dreptului de petiţionare în justiţie în vederea realizării controlului judecătoresc al legalităţii actului emis.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
a) Motivele de recurs
În motivele de recurs s-a susţinut că în mod legal a fost depunctată oferta reclamantei, deoarece în cadrul colaborări cu organele fiscale în alte proceduri de insolvenţă au fost întâmpinate dificultăţi, aspecte comunicate instanţei.
S-au reluat explicaţiile privind lipsa de colaborare din Dosarele nr. 21838/3/2009, 17268/3/2009.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentinţa atacată şi legislaţia aplicabilă, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor explica în continuare.
Obiectul prezentei cauze îl constituie analiza legalităţii procesului-verbal de selecţie din data de 8 aprilie 2011 încheiat de Comisia de selecţie din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Prin procesul-verbal de selecţie din 8 aprilie 2011 s-au selectat în vederea desemnării practicienii în insolvenţă ce urmau a fi propuşi adunării creditorilor pentru mai multe societăţi aflate în insolvenţă, între acestea fiind şi P.M. SRL, pentru care s-au depus patru oferte.
În procesul-verbal s-a precizat că s-au acordat punctaje ofertelor depuse şi s-a hotărât ca oferta depusă de practicianul în insolvenţă P.O. IPURL să fie desemnată câştigătoare întrucât a obţinut 87 puncte. De precizat că în procesul-verbal semnat de comisie nu s-a motivat punctajul acordat.
Cu Adresa nr. 756 din 4 mai 2011 s-a comunicat reclamantei punctajul obţinut, fără a se motiva acest aspect, iar actul este semnat numai de Preşedintele de comisie.
Motivarea acordării punctajului s-a efectuat numai prin explicaţiile transmise Curţii de Apel Craiova cu Adresa nr. 1096197 din 20 octombrie 2011, din care rezultă că reclamantei i s-au acordat 0 puncte, pentru probleme de colaborare cu organul fiscal, menţionându-se în acest sens Adresa nr. 7584 din 17 ianuarie 2011 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti, din care rezultă aspecte apreciat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice ca fiind lipsă de colaborare, cu privire la Dosarul nr. 17268/3/2009 şi Dosarul nr. 21873/3/2009.
Reclamanta a depus extras din buletinul insolvenţei, respectiv Sentinţa comercială nr. 2677 din 6 aprilie 2011, din care rezultă că instanţa a respins declaraţia de creanţă în cuantum de 87.509 RON, formulată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti.
În ceea ce priveşte Dosarul nr. 17628/3/2009, pârâta a afirmat că angajarea expertului evaluator s-a făcut fără aprobarea Comitetului creditorilor şi fără a se explica eventualele încălcări ale legii, după cum nu au fost depuse nici un fel de dovezi pentru susţinerea acestei afirmaţii.
Din situaţia de fapt expusă rezultă că la data emiterii actului, acesta nu era motivat în concret, iar explicaţiile formulate ulterior apar ca fiind arbitrare, fără suport în probatoriile cauzei.
Astfel, pentru dosarul în care s-a pronunţat Sentinţa nr. 2677 din 6 aprilie 2011, respingerea declaraţiei de creanţă nu poate fi atribuită lichidatorului, decizia aparţinând judecătorului sindic, motiv pentru care acest aspect în nici un caz, nu poate fi reţinut ca reprezentând colaborare defectuoasă a lichidatorului.
Explicaţiile de mai sus, alături de cele ale judecătorului primei instanţe, fundamentează concluzia că actul ce formează obiectul prezentului control judiciar a fost adoptat cu exces de putere, prin încălcarea drepturilor reclamantei.
În speţă, dreptul de apreciere al autorităţii pârâte s-a manifestat cu exces de putere, dintr-o dublă perspectivă.
Pe de o parte, soluţia aleasă nu a fost motivată, la data emiterii actului, iar pe de altă parte justificarea ulterioară este nesusţinută de probe sau chiar i s-au atribuit reclamantei motive străine de competenţele şi atribuţiile acesteia în cadrul procedurii falimentului.
În aceste circumstanţe, soluţia primei instanţe este temeinică şi legală, motiv pentru care în baza art. 312 C. proc. civ. recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva Sentinţei nr. 652/2011 din 9 decembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 668/2013. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 6759/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
