ICCJ. Decizia nr. 6642/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6642/2013
Dosar nr. 18271/3/2012
Şedinţa de la 10 octombrie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de apel Bucureşti la data de 24 ianuarie 2012 reclamanta P.S.D.C. a chemat în judecată M.E.C.T.S. solicitând obligarea acestuia la recunoaşterea diplomei de licenţă şi a suplimentelor de diplomă, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancţiunea plăţii de penalităţi de întârziere. Reclamanta a mai formulat şi o cerere de chemare în garanţie a Universităţii S.H., în calitate de emitent al diplomei. S-a solicitat obligarea pârâtei M.E.C.T.S. la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 2027 din 21 martie 2012, Curtea de apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. S-a apreciat, în esenţă, că Universitatea S.H. nu poate fi asimilată unei autorităţi publice centrale şi astfel, nu poate fi justificată competenţa materială a Curţii de apel.
Prin sentinţa nr. 2214 din 22 aprilie 2013, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi, constatând ivit un conflict negativ de competenţă, a trimis cauza la I.C.C.J. pentru soluţionarea acestui conflict.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că în cauză, reclamanta este deja în posesia diplomei sale însă apreciază că aceasta nu se bucură de recunoaştere oficială din partea angajatorului, considerând că ministerul de resort, respectiv M.E.C.T.S., ar trebui să fie obligat la o recunoaştere oficială a acestui act.
Tribunalul a constatat că reclamanta invocă pretinsa sa vătămare din cauza unui act administrativ asimilat provenit de la o autoritate centrală, respectiv M.E.C.T.S., astfel că potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 competenţa materială de soluţionare a prezentei acţiuni revine curţii de apel.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
În baza art. 20 alin. (1) pct. 2, art. 22 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă se face în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în raport de considerentele care vor fi expuse în continuare.
Pentru identificarea instanţei competente material prezintă relevanţă obiectul acţiunii judiciare, bine stabilit de Tribunal, respectiv obligarea M.E.C.T.S. la o recunoaştere oficială a diplomei de licenţă a reclamantei care urmat cursurile Facultăţii de Matematică şi Informatică Bucureşti, specializarea Matematică Informatică, din cadrul Universităţii S.H., la finalizarea cărora i s-a eliberat diploma de absolvire.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, iar interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
Totodată, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei, se soluţionează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, mai mari de 500.000 lei, se soluţionează, în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.
Având în vedere că potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, refuzul nejustificat este asimilat actului administrativ, în privinţa stabilirii instanţei competente material sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din aceeaşi lege, în raport cu rangul local sau central al autorităţii publice chemată în judecată în legătură cu refuzul nejustificat.
Dispoziţiile art. 1 din H.G. nr. 81/2010 stabilesc că M.E.C.T.S. este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi are rol de sinteză şi coordonare în aplicarea strategiei şi Programului de guvernare în domeniul educaţiei, învăţământului, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice, tineretului şi sportului.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte refuzul nejustificat al unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, respectiv M.E.C.T.S., în cauza dedusă judecăţii competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de autoritatea publică chemată în judecată în legătură cu pretinsul refuz nejustificat.
Or, M.E.C.T.S. este o autoritate publică de nivel central, fapt ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă de primă jurisdicţie, în soluţionarea cauzei privind pe reclamanta P.S.D.C. în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T.S. şi chemata în garanţie Universitatea S.H. Bucureşti.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (4) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta P.S.D.C. în contradictoriu cu pârâtul M.E.N. succesor al M.E.C.T.S.) şi chemata în garanţie Universitatea S.H. Bucureşti în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6561/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 6646/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
