ICCJ. Decizia nr. 6702/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6702/2013
Dosar nr. 11540/2/2010
Şedinţa publică de la 11 octombrie 2013
Prin sentinţa civilă nr. 4945 din 7 septembrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul P.I. şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în privinţa pârâtul P.I.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că potrivit notei de constatare din 18 august 2010, întocmită de Direcţia Investigaţii a C.N.S.A.S., pârâtul P.I. a fost angajat al fostei securităţi, având gradele de locotenent (1982, 1983, 1984) şi, respectiv, locotenent major (1986, 1987, 1988, 1989) în cadrul I.J.S. Cluj, Securitatea Municipiului Turda.
În această calitate, pârâtul a întreprins o serie de activităţi, relevante pentru soluţionarea pricinii, concretizate în următoarele:
În dosarul de urmărire informativă, avându-l ca titular pe numitul B.A.N., operator la I.P.R.S. Turda, urmărit prin dosar de supraveghere informativă pentru „intenţii de evaziune în grup în R.S.F. Iugoslavia”.
- Raport cu propuneri de luare în supraveghere informativă, din 21 iulie 1984, întocmit şi semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„Numitul B.A.N. de profesie mecanic-auto. În septembrie 1983, sus-numitul a fost prins în tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. Eliberat din penitenciarul Timişoara în mai 1984, cel în cauză îşi propune, împreună cu numiţii H.P. şl R.I., ambii din Turda, ca în perioada acestei veri să fugă din ţară. Liderul acestui anturaj este B.A.N., care şi-a recunoscut intenţiile de evaziune cu ocazia anchetării sale.
În scopul prevenirii intenţiilor de evaziune ale sus-numitului, cât şi a influenţării sale pozitive de a renunţa la asemenea intenţii, propunem aprobarea luării în lucru prin dosar de supraveghere informativă a numitului B.A.N.”.
- Raport cu propuneri de avertizare şi atenţionare, din 11 septembrie 1984, întocmit dactilo şi semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„În cadrul supravegherii informative din problemă, s-au obţinut informaţii cu privire la intenţiile unor tineri din municipiul nostru, care s-au constituit într-un grup în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat şi anume.
Din ancheta informativă întreprinsă asupra acestora, rezultă că intenţionau să ajungă în Italia, instigaţi fiind de numiţii H.A.Ş. şi B.A.N., care de fapt este şi liderul grupului. Intenţia de a fugi din ţară au avut-o încă din anul 1982, fără însă să-şi pună la cale planul lor până în prezent. Urmau să încerce în toamna anului în curs, după ce ar fi făcut rost de banii necesari de drum. În scopul prevenirii trecerii frauduloase a frontierei, cât şi a influenţării altor tineri din municipiul nostru Ia evaziune, propunem a se aproba avertizarea numiţilor: B.A.N., H.A.Ş., R.D.V. şi atenţionarea celorlalţi doi: la sediul organului nostru. Avertizarea va fi efectuată de It. P.I. în prezenţa şefului de serviciu, col. T.B. cu participarea părinţilor celor în cauză”.
- Raport cu propuneri de reînregistrare a D.U.I. „Boza", din 22 noiembrie 1986, întocmit dactilo şi semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„După eliberarea din penitenciar, în mai 1984, a fost identificat din nou într-un anturaj cu intenţii de evaziune şi avertizat la sediul unităţii, în cadru lărgit, la data de 20 septembrie 1984.
În anul 1985 - primăvara - a fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar, iar în septembrie 1986 a fost lăsat la vatră. Materialele informative obţinute asupra sa în perioada efectuării stagiului militar atestă faptul că sus-numitul nu a renunţat la intenţiile de evaziune. Din verificările efectuate recent la domiciliul acestuia, rezultă că este angajat la Fabrica de produse refractare 9 Mai Turda, în calitate de muncitor necalificat. Continuă să aibă acelaşi anturaj necorespunzător format din elemente aflate în atenţia organelor de securitate sau miliţie, cunoscute cu intenţii de evaziune, prin trecerea frauduloasă a frontierei.
Având în vedere cele raportate, în vederea prevenirii trecerii frauduloase a frontierei de stat, sau comiterii altor fapte infracţionale de competenţa organelor de securitate, în scopul temperării şi determinării de a renunţa la ideea plecării ilegale din ţară, propunem: a se aproba luarea în lucru prin D.U.I. a numitului B.A.N. în cadrul dosarului de problemă”.
- Plan de măsuri, din 22 noiembrie 1986, întocmit dactilo şl semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează: „în scopul cunoaşterii şi prevenirii unor eventuale acţiuni ostile din partea celui în cauză, de încercare a trecerii frauduloase a frontierei de stat, în cadrul D.U.I. vor fi avute în vedere următoarele:
Sarcini:
1. Stabilirea anturajului obiectivului, naturii lui şi preocupărilor tinerilor din anturaj.
2. Identificarea şi cunoaşterea din timp a intenţiilor sale ostile, de a căuta să propage ideile de evaziune sau de emigrare, la persoanele din anturajul său.
3. Prevenirea comiterii de fapte antisociale şi punerii în practică a intenţiilor sale de a trece fraudulos frontiera de stat.
Pentru rezolvarea sarcinilor propuse, se vor lua următoarele
Măsuri:
a) încadrarea informativă a obiectivului cu informatorii M. şi C., pentru a cunoaşte ce intenţii are, în ce măsură este preocupat să le pună în aplicare, sau dacă instigă şi alte persoane la evaziune, cine sunt acestea. Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I.
b) în scopul stabilirii relaţiilor şi legăturilor obiectivului din ţară sau străinătate, va fi folosită sursa <S> (nota D.I.: interceptarea corespondenţei). Termen: 29 noiembrie 1986. Răspunde: It. maj. P.I.
c) Pentru influenţarea pozitivă a obiectivului de a renunţa la ideile sale de evaziune sau emigrare, va fi contactat periodic, paralel cu continuarea influenţării sale pozitive prin reţeaua informativă şi părinţi (aceştia nefiind de acord cu intenţiile fiului lor). Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I.
d) Se va coopera permanent cu ofiţerul care deserveşte obiectivul unde este angajat cel în cauză, pentru încadrarea informativă de la locul de muncă, în scopul cunoaşterii activităţii, relaţiilor şi naturii discuţiilor purtate de obiectiv. Termen: 15 decembrie 1986. Răspunde: It. maj. P.I.
e) în cazul dispariţiei de la domiciliu, obiectivul va fi semnalat imediat la U.M. Bucureşti (indicativul numeric al Direcţiei de Paşapoarte, Evidenţa Străinilor şi Controlul Trecerii Frontierei - n. D.I.), pentru a preveni trecerea frauduloasă peste frontieră. Termen: permanent. Răspunde: It. maj. P.I.
f) Se va coopera permanent cu organul de miliţie, în special cu sectoristul, în scopul cunoaşterii tuturor problemelor ce le ridică obiectivul pe linie de miliţie. Termen: .permanent. Răspunde: It. maj. P.I.
g) Efectuarea de investigaţii şi verificări periodice la domiciliul obiectivului, pentru controlarea lui mai eficientă şi purtarea de discuţii cu părinţii, în scopul informării lor cu unele aspecte şi intenţii ale fiului lor, în vederea influenţării pozitive a acestuia. Termen: permanent. Răspunde; It. maj. P.I.
În funcţie de evoluţia situaţiei operative din caz, vor fi luate şi alte măsuri adecvate”.
- Notă de analiză, din 24 martie 1987, întocmită şi semnată olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„Conform planului de măsuri, obiectivul a fost încadrat informativ cu informatorii M. şi C., întrucât acesta nu mai frecventează anturajele avute înainte, pe lângă obiectiv a fost dirijat informatorul M., care a fost recrutat în acest scop, fiind prieten cu acesta.
Prin sursa S. (interceptarea corespondenţei - n. D.I.) s-a stabilit că cel în cauză întreţine legături cu unii foşti colegi de armată care l-au şi vizitat în luna decembrie.
În acest caz s-a cooperat permanent cu organul de miliţie, cât şi cu părinţii celui în cauză, care au fost contactaţi la domiciliu, în scopul influenţării fiului lor. Atât prin reţeaua informativă, cât şi prin celelalte măsuri informativ-operative prevăzute în caz se va încerca o cunoaştere detaliată a activităţilor pe care le desfăşoară acesta, a anturajului şl intenţiilor lui. în acest sens, măsurile propuse în <Planul de măsuri> la data de 22 noiembrie 1986 rămân valabile în continuare”.
- Raport cu propuneri de închidere a D.U.I., din 01 iunie 1989, întocmit dactilo şi semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„La data de 25 noiembrie 1986 cel în cauză a fost luat în lucru prin D.U.I., conform ordinului conducerii profesionale, pentru intenţii de evaziune în grup în R.S.F. Iugoslavia. Cel în cauză a mai încercat să treacă fraudulos frontiera cu R.S.F.I. până la data luării în D.U.I. de trei ori, respectiv în 1982, când, fiind elev, a fost pus în dezbatere publică în cadrul Liceului Industrial nr. 3 Turda, în octombrie 1983, când a fost prins de organele de grăniceri româneşti şi condamnat la un an închisoare corecţională, şi în tuna mai 1984, când a fost semnalat din nou cu intenţii de evaziune, fiind avertizat la sediul Securităţii Municipiului Turda. În scopul cunoaşterii, documentării şi prevenirii în timp util a eventualelor intenţii de evaziune a obiectivului, în D.U.I. au fost folosite următoarele mijloace ale muncii de securitate: reţeaua informativă, sursa S., cât şi alte surse oficiale. Atât prin sursele oficiale, cât şi prin sursa S., s-a reuşit într-o bună măsură să se cunoască anturajul, legăturile şi intenţiile obiectivului.
La data de 22 septembrie 1988, sursa A. l-a semnalat pe obiectiv că are intenţii de a-şi forma un anturaj în scopul plecării ilegale din ţară. Cu ocazia cercetării informative a obiectivului la sediul organului nostru, acesta şi-a recunoscut în scris intenţiile, sens în care a fost atenţionat conform aprobării conducerii profesionale.
La 27 martie 1989, sursa B.P. ne-a semnalat în scris despre intenţiile obiectivului de a trece fraudulos frontiera împreună cu încă doi tineri din Municipiul Turda. Fiind cercetat informativ la sediul organului nostru la data de 3 aprilie 1989, aceştia împreună cu obiectivul şi-au recunoscut intenţiile de a trece fraudulos frontiera cu R.S.F.I., sens în care şi-au procurat 80.000 dinari. Tot cu ocazia cercetării informative, au recunoscut că au fost influenţaţi negativ în acest sens de emisiunile unor posturi de radio reacţionare, ostile ţării noastre, din Occident, inclusiv cel autointitulat E.L. Conform aprobării date de conducerea profesională la data de 4 aprilie 1989 a fost avertizat la sediul organului nostru în prezenţa părinţilor.
Pentru încălcarea prevederilor Decretului 210 au fost sesizate verbal organele de miliţie la data de 28 martie 1989, care au documentat activitatea infracţională a obiectivului, acesta fiind trimis în judecată şi condamnat la 2,5 ani închisoare corecţională. Ulterior vor fi sesizate în scris şi organele de contrainformaţii militare, unde obiectivul îşi va efectua condamnarea. Ca legături de interes operativ ale obiectivului, în D.U.I. au apărut următoarele persoane: N.G. şi P.N.S.
Numitul N.G. a fost avertizat de organul nostru, iar P.N.S. a fost recrutat pe lângă obiectiv.
În conformitate cu prevederile instrucţiunilor 0190/87, propunem: închiderea D.U.I. - B., privind pe numitul B.A.N. - care a fost avertizat, iar în baza sesizării făcute de organul nostru către organul de miliţie a fost condamnat pe linie de drept comun la 2,5 ani închisoare corecţională, urmând a fi sesizate şi organele de contrainformaţii militare, clasarea materialelor la B.I.D., cu menţinerea fişei în C.G.D. (Cartoteca Generală Documentară - nota D.I.)".
În dosarul de reţea, avându-l ca titular pe numitul C.M., mecanic fochist la Teatrul de stat Turda, recrutat pentru supravegherea colegilor de serviciu.
- Nota ofiţerului la Notă Informativă, din 31 octombrie 1983, întocmită şi semnată olograf de pârât, I.J. CLUJ, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează: „C.M. este în atenţie la mr. P.V. Sursa îl are în continuare în atenţie. Copia notei se exploatează la dosarul obiectivului la mr. P.V. Informatorul să fie instruit în sensul de a-i stabili anturajul acestuia”. În nota informativă a sursei T., preluată de pârât în calitate de ofiţer de legătură, se consemnează: „Conform sarcinilor trasate sursa vă informează cu privire la numitul C.M.: În urma problemelor pe care le-a avut la serviciu, fiind ameninţat cu desfacerea exemplară a contractului de muncă, acesta şi-a aranjat plecare prin transfer la Teatrul de Stat din Turda, unde în prezent este încadrat ca fochist la centrala termică. Fiind genul omului de afaceri din care să poată scoate ceva bani, declară că timpul mai mult liber pe care îl are în noua sa meserie şi loc de muncă îl va favoriza. Ca şi înainte, din discuţiile purtate cu el rezultă că situaţia politică din ţara noastră aşa cum o vede el este destul de critică şi nu vede că s-ar putea îmbunătăţi ceva în viitorul apropiat, nimic mal bine, ci mai rău, după cum afirmă”.
În dosarul de reţea, avându-l ca titular pe numitul F.D., preot la parohia unitariană din Cheia, recrutat pentru a fi dirijat în „problema culte-secte”.
- Raport cu propuneri de reînregistrare ca persoană de sprijin, din 09 ianuarie 1988, întocmit dactilo şi semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„Sus-numitul ca studii posedă teologia, preot la parohia unitariană din satul Cheia, com. Mihai Viteazu, jud. Cluj. Cel în cauză a fost recrutat la data de 18 septembrie 1980 în problema culte-secte, de către I.J. Harghita. Din studiul dosarului personal şi al mapei anexe rezultă că de la data recrutării până la plecarea de pe raza I.J. Harghita a fost punctual la întâlniri şi s-a achitat de sarcinile primite, furnizând material informativ de valoare operativă bună, despre elementele date în atenţie, cât şi despre stările de spirit din corn. Simoneşti, unde a domiciliat până în luna noiembrie 1987, când s-a transferat la parohia unitariană din satul Cheia, com. Mihai Viteazu, jud. Cluj.
Cu ocazia contactării sale din data de 07 ianuarie 1988, acesta a manifestat bunăvoinţă fată de organul nostru, interes şi amabilitate, afirmând că este dispus să ne sprijine şi în viitor. Din verificările efectuate asupra persoanei de sprijin a rezultat faptul că se bucură de încredere şi aprecieri pozitive din partea credincioşilor, este sociabil şi a început să-şi creeze un cerc de relaţii, printre aceştia aflându-se şl unele persoane ce fac obiectul muncii noastre ca: P.N.K. şi G.M. Faţă de cele de mai sus, propunem: a se aproba reînregistrarea numitului F.D. în calitate de persoană de sprijin în problemele din mediul rural”.
- Notă raport privind analiza inf. A., din 01 martie 1989, tipizat dactilo, completat şi semnat olograf de pârât. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„La data de 01 martie 1989 a fost analizată activitatea inf. A. ocazie cu care au rezultat următoarele:
- de la data ultimei analize (15 septembrie 1988), 14 aprilie 1988 a furnizat un nr. de 5 materiale informative scrise, de valoare operativă bună, în primul rând referitoare la unele elemente cu manifestări naţionalist-iredentiste din com. Mihai Viteazu.
- datele furnizate s-au verificat prin alte surse C. şi P.G. sau personal de către ofiţer, reieşind că informatorul este loial faţă de organele noastre.
Pe baza datelor furnizate de sursă s-au luat măsuri de cunoaştere a activităţii naţionalist-iredentiste desfăşurate de obiectivele din atenţie în problemă, de pe raza comunei Mihai Viteazu.
- în activitatea de culegere a informaţiilor şi de prevenire, a realizat sarcinile ce i-au fost trasate şi a fost punctual la întâlnirile planificate;
- este în legătura It. maj. P.I. şi întâlnirile au loc în casa de întâlniri, la interval de 4 săptămâni.
- s-a apreciat că este în continuare util muncii informative şi s-a hotărât menţinerea sa în reţea.
Pentru îmbunătăţirea muncii cu informatorul, s-au propus următoarele măsuri:
- actualizarea notei de relaţii ale sursei;
- lărgirea posibilităţilor de informare;
- verificarea loialităţii şi sincerităţii informatorului prin mijloacele specifice”.
Măsura „verificării loialităţii şi sincerităţii informatorului", propusă la 01 martie 1989 de It. maj. P.I. în documentul prezentat mai sus, a fost pusă în aplicare, aşa cum rezultă şi din Raportul informativ din 03 martie 1989, întocmit şi semnat olograf de It. maj. P.I. pe baza informaţiilor preluate de la sursa C., aflată în legătura sa: „La întâlnirea din data de 03 martie 1989 cu inf. C., acesta a semnalat următoarele aspecte cu privire la F.D.:
„Cel în cauză este preot la parohia unitariană din satul Cheia. Sursa arată că acesta are o conduită corectă în familie, societate şi la locul de muncă, fiind stimat de creştini pentru sinceritatea şi modestia sa. Este în relaţii amicale cu colegii de serviciu şi are multe cunoştinţe în mun. Turda, unde îi locuiesc socrii. Are o gospodărie foarte mare, este preocupat de legumicultura şi pomicultură. Are o livadă mică, de care se ocupă foarte mult. Acesta a vizitat sursa la domiciliu în toamna anului 1988, cu ocazia unei deplasări la Moldoveneşti, la părinţi, şi din discuţiile purtate rezultă că în prezent priveşte cu ochi buni realizările şi politica partidului şi statului nostru, în general. Materialul se exploatează la dosarul obiectivului”.
- Nota ofiţerului la Nota informativă din 08 septembrie 1988, întocmită şi semnată olograf de pârât în calitate de ofiţer de legătură al sursei A., document în care se consemnează următoarele:
„Nota a fost dată în urma sarcinilor trasate sursei. Obiectivul este în atenţie la It. maj. Şopterean, unde se exploatează copia notei. Sursa va reveni cu amănunte despre obiectiv”.
În nota informativă a sursei A. se consemnau următoarele:
„Vă informez că, fiind la şedinţa lunară din Turda, la care a participat şi preotul din Văleni, care spunea printre altele: aştept ziua când nu o să mai avem absolut nimic - neavând cu ce ne astupa gura - trimiţând totul pentru datorii, pentru că atunci şi numai atunci se va schimba situaţia economică şi socială a ţării. Am face bucuros slujba de înmormântare a d-lui.”.
- Nota ofiţerului la Nota informativă din 18 august 1988, întocmită şi semnată olograf de pârât, în calitate de ofiţer de legătură al sursei, A.", în care se consemnează următoarele:
„Nota a fost dată în urma instructajului făcut sursei. Cei menţionaţi în notă sunt urmăriţi de organul nostru şi sunt în atenţie pe linie de naţionalişti. Sursa va reveni cu amănunte despre ei”.
În nota informativă a sursei A. se consemnau următoarele:
„Sursa lua parte la partidele de cărţi din Mihai Viteazul şi Cheia, organizate ocazional, participanţii (N.Ş., V.T., A.Ş. Şi S.V.), pe parcursul jocului numiţii discutau şi unele probleme agricole, sociale, de conducere şi de politică. În afară de probleme de politică au ajuns la o concluzie că rău nu se poate, trebuie să vină nişte schimbări radicale care să se bazeze pe dreptate (fără minciună), cu răspundere pentru munca depusă. De fapt, N.Ş. şi-a şi dat demisia la locul de muncă - justificând ani destui pentru ţara asta şi ca gospodar de proprietate personală (are cu mult peste 40 de capre etc.) câştigă mult mai mult - pentru că situaţia actuală din ţară îi permite. Vânzând produsele animaliere cu multe peste preţurile admise”.
În dosarul de reţea, avându-l ca titular pe numitul N.H.V., domiciliat în comuna Mihai Viteazu, salariat la întreprinderea „9 Mai" Turda, recrutat pentru supravegherea informativă a vecinilor şi colegilor de serviciu.
- Raport cu propuneri de recrutare, din 13 aprilie 1989, întocmit dactilo şi semnat olograf de pârât, I.J. Cluj, Securitatea Municipiului Turda, document în care se consemnează următoarele:
„Necesitatea şi scopul recrutării: în scopul cunoaşterii preocupărilor, intenţiilor şi prevenirii acţiunilor ostile din partea unor persoane suspecte de evaziune sau protestatare din Municipiul Turda sau comuna Mihai Viteazu, cât şi pentru încadrarea informativă a numitului M.C.B., lucrat în D.U.I. pentru intenţii de evaziune, se impune necesitatea recrutării unui informator. De asemenea, există unele persoane de vârstă tânără semnalate cu preocupări de a intenţiona să treacă fraudulos frontiera de stat în întreprinderea de Produse Refractare <9 Mai> Turda, unde recrutarea unui informator este strict necesară.
Principalele date de studiu despre candidat: Trecând la punctarea şi studierea mai multor persoane din această zonă, am ajuns la concluzia că cel mai corespunzător în acest scop este numitul N.H.V., angajat ca tehnician veterinar la <I.P.R. 9 Mai> Turda, domiciliat în comuna Mihai Viteazu. Din studiul efectuat asupra candidatului la recrutare, rezultă că vine în contact cu unele persoane suspecte de evaziune din municipiul Turda şi comuna Mihai Viteazu, aflate în atenţia noastră. Pe perioada satisfacerii stagiului militar a fost folosit cu rezultate bune ca informator de organul de Contrainformaţii.
Calităţi. Posibilităţi. Aptitudini: Candidatul are în anturajul său tineri cum sunt: M.C.B. şi B.A.N., ambii lucraţi în D.U.I. pentru intenţii de evaziune. La întreprinderea I.P.R. 9 Mai - Turda are reale posibilităţi de a intra în anturajul altor elemente cu astfel de preocupări. Fiind necăsătorit, face deplasări cu ocazia unor sărbători în împrejurimile Municipiului Turda, unde de asemenea are posibilităţi de a contacta elemente ce se află în atenţia noastră.
Garanţia asupra loialităţii: Cu ocazia contactării ulterioare, candidatul a dat dovadă de amabilitate şi receptivitate, furnizând atât verbal, cât şi în scris unele stări de lucruri negative, în special intenţiile de evaziune ale unor elemente din baza noastră de lucru, ori necunoscute de noi. Totodată, a arătat că este dispus să ne sprijine şi pe viitor, fapt ce conduce ca concluzia că va accepta colaborarea secretă şi organizată cu organele noastre.
Verificând aspectele semnalate de candidat, s-a constatat că acestea sunt reale.
Varianta de retragere. Cu acest prilej, se vor relua discuţiile referitoare la modul de comportare a unor tineri din cartier şi în funcţie de evoluţia discuţiilor i se va pune problema colaborării în mod organizat şi secret cu organul nostru.
Faţă de cele raportate mai sus, propunem: A se aproba recrutarea ca informator a numitului N.H.V. în problema Suspecţi de evaziune pe bază de sentimente patriotice”.
3. Redată fiind starea de fapt supusă examinării, urmează a verifica măsura în care activităţile pârâtului P.I. se încadrează sau nu în sfera de aplicare a O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Potrivit disp. art. 2 lit. a) din actul normativ pomenit, lucrător al Securităţii este „orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
Curtea de Apel a apreciat că din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese în mod cert întrunirea primei cerinţe, privind „calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989”, având gradele de locotenent (1982, 1983, 1984) şi, respectiv, locotenent major (1986, 1987, 1988, 1989) în cadrul I.J.S. Cluj, Securitatea Municipiului Turda.
Analiza documentelor evocate mai sus, pe care reclamantul îşi fundamentează acţiunea, duce la concluzia categorică a întrunirii şi a celei de-a doua condiţii, aceea de a fi desfăşurat activităţi prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Astfel, măsurile propuse (aprobate ulterior şi puse în executare), precum încadrarea informativă prin colaboratori a unor persoane suspecte de intenţia de părăsire a ţării interceptarea corespondenţei persoanelor urmărire pentru a le stabili legăturile din ţară şi străinătate, efectuarea de investigaţii şi verificări periodice la domiciliului celui urmărit, contactarea persoanei urmărite, inclusiv a părinţilor acesteia, în vederea influenţării acesteia, avertizarea şi atenţionarea persoanelor urmărite, stabilirea planurilor de măsuri, a sarcinilor de urmat şi a activităţii ce trebuie astfel „documentată”, dirijarea în consecinţă a unor surse care să pătrundă în intimitatea celor vizaţi, scopul adoptării acestor măsuri, anume de a depista intenţiile de părăsire a ţării, manifestările/ declaraţiile ostile la adresa regimului, acţiunile protestatare ale persoanelor vizate, toate acestea dovedesc un mecanism specific de supraveghere poliţienească extrem de intrusiv în viaţa privată a celor urmăriţi şi o grevare a exercitării libertăţii de exprimare, de opinie şi de conştiinţă, adică exact a acelor libertăţi care conturează personalitatea unui om, care dau măsura demnităţii acestuia, grevare care - în raport de sistemul de valori al fiecăruia dintre cei vizaţi - poate echivala cu o suprimare efectivă a acestor libertăţi.
Or, toate aceste acţiuni ale pârâtului, vizând punerea sub lupă a întregii vieţi a persoanelor vizate, precum şi a persoanelor apropiate acestora, urmărirea acestora pentru convingerile lor, pentru exprimarea publică a acestora constituie activităţi prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul P.I. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului recurentul arată că prin sentinţa recurată se susţine că a fost lucrător al Securităţii, fără să se facă dovada faptului că, în această calitate, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau ştirbit în mod efectiv drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Faptul ca a fost ofiţer al securităţii, îl recunoaşte, însă problema se pune dacă a desfăşurat sau nu în această calitate activităţi de natură să aducă atingere, ori îngrădire unor drepturi si libertăţi fundamentale ale omului.
Recurentul mai precizează că instanţa de fond în sentinţa recurată a confirmat calitatea de lucrător desecuritate printr-o apreciere subiectivă, trunchiată şi unilaterală a legii şi nu a avut în vedere faptul că şi-a desfăşurat întreaga activitate în temeiul unor acte normative care au stat la baza apărării Securităţii Statului Român şi a Ordinii Publice, între care: Constituţia RSR din anul 1965, Decretul nr. 130/1972, prin care s-a înfiinţat Ministerul de Interne, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală din 1968, modificate şi completate în 1973, legislaţia internaţională în materie la care a aderat şi România ş.a.
Sentinţa instanţei de fond este criticabilă şi prin prisma faptului că s-a apreciat în mod eronat că recurentul a încălcat prevederile art. 33 din Constituţia României din anul 1965 si art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, fără a corobora aceste texte de lege cu conţinutul de ansamblu al acestor acte normative.
Recurentul mai menţionează ca persoana care face obiectul dosarului descris de reclamant a fost condamnat de organele de miliţie pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei,fiind prins pe fâşia frontierei de stat. După revenirea la domiciliu a fost semnalat că are preocupări de a constitui grupuri de tineri cu care să încerce o nouă tentativă de trecere frauduloasă a frontierei.
Se mai susţine că instanţa nu a ţinut seama de faptul că, în calitate de ofiţer al securităţii statului a desfăşurat activităţi care vizau nemijlocit apărarea siguranţei naţionale, care constituie excepţie si derogare de la conţinutul unor acte normative prin care se incriminează lezarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Prin precizările formulate, recurentul arată că numita M.E. în calitate de împuternicit, prin cererea nr. P061 din 01 aprilie 2009 solicită verificarea calităţii de lucrător al securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului privind pe M.L. Din documentele menţionate în nota de constatare din 18 august 2010 a C.N.S.A.S Direcţia Investigaţii se poate observa ca în nici unul din materialele aflate la dosar nu se regăseşte numitul M.L. În consecinţă cererea nu se justifică în cauză şi nu sunt respectate prevederile O.U.G. 24/2008 art. 1 privind accesul la propriu dosar.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
În cauză, este necontestat că recurentul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calităţii sale de lucrător al fostei Securităţi, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută şi din oficiu.
Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condiţiile art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor”.
De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiţionarului îndreptăţit identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.
Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcţia comunicare, Direcţia investigaţii întocmeşte o notă de constatare a identităţii lucrătorilor sau colaboratorilor Securităţii. Nota de constatare a identităţii va conţine atât numele real şi celelalte date de identitate, cât şi numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securităţii a deţinut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identităţii va consemna distinct fiecare situaţie în parte. De asemenea, se vor consemna documentele şi informaţiile identificate în cursul desfăşurării investigaţiilor, care au condus la stabilirea identităţii persoanei. (4) Nota de constatare a identităţii se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuţie nota de constatare a identităţii şi, după caz:
a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiţionarul îndreptăţit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securităţii, precum şi numele conspirative, acolo unde este cazul;
b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei investigaţii reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic şi/ sau a corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă şi cu I.N.E.P., pentru identificarea documentelor şi informaţiilor necesare soluţionării cererii.
Verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcţiei investigaţii, care demarează verificările specifice la instituţiile deţinătoare de arhivă şi în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcţia investigaţii întocmeşte nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii. În cazul acelor lucrători ai Securităţii decedaţi, Direcţia comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calităţii de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei a documentelor şi informaţiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”.
Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispoziţiilor legale şi regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri:
- cererea prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi colaboratorilor acesteia care au desfăşurat activităţi la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament şi,
- o a doua cerere formulată de persoana îndreptăţită prin care să se solicite verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament).
Or, în cauză, se regăseşte doar cererea prin care M.E. a solicitat C.N.S.A.S. stabilirea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului, dosar în care recurentul-pârât figurează în vol. 4, fila 124.
Deci, la dosarul cauzei nu există cererea formulată de M.L., iar în Nota de constatare din 18 august 2010 întocmită de direcţia de investigaţii din cadrul C.N.S.A.S., precum şi în acţiunea adresată instanţei de contencios se menţionează că verificarea şi sesizarea instanţei s-ar fi făcut la cererea lui M.E. - împuternicit, însă, la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi privind împuternicirea d-nei M.E. de a formula o asemenea cerere şi nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
Astfel fiind, rezultă că verificarea, sesizarea şi soluţia instanţei de fond sunt lipsite de temei legal, fiind incident motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul P.I. împotriva sentinţei civile nr. 4945 din 7 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6701/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 6728/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
