ICCJ. Decizia nr. 7181/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7181/2013
Dosar nr. 9225/2/2011
Şedinţa publică de la 8 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC T. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor anularea Deciziei nr. 203 din 23 mai 2011 emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 22 din 21 februarie 2011 privind obligațiile suplimentare de plată stabilte de inspecția fiscală pentru suma de 2.391.841 lei.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din 13 februarie 2012, instanţa a dispus în temeiul art. 244 alin. pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cauzei, până la soluţionarea irevocabilă a pricinii ce formează obiectul Dosarului nr. 41083/3/2008 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Instanța a apreciat că soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţia care se va pronunţa în Dosarul nr. 41083/3/2008 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI a civilă, având în vedere că obiectul dosarului îl constituie rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare, care a determinat inspecţia fiscală finalizată cu emiterea actelor atacate în prezenta cauză, astfel încât, în raport de argumentele invocate atât prin contestaţia administrativă, acţiunea introductivă şi consideraţiile reţinute de către pârâtă în actele atacate sub aceste aspecte, există o legătură de dependenţă între prezenta cauză şi cauza care face obiectul Dosarului nr. 41083/3/2008 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, de soluţia pronunţată în acest din urmă dosar depinzând modul în care urmează a fi soluţionată prezenta cauză.
3. Recursul pârâtei A.N.A.F.
Pârâta a atacat cu recurs încheierea menţionată, invocând motive pe care le-a încadrat în drept în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a făcut o expunere a istoricului cauzei şi a arătat, în esență, că litigiul având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare nu este de natură să împiedice instanţa de contencios administrativ să analizeze temeinicia și legalitatea constatărilor din actele de control și decizia de soluționare a contestației, pentru că nu depinde de soluția cu privire la situația juridică a imobilului, atât timp cât perioada controlată a fost 2005-2007.
În argumentarea lipsei dependenței prezentei cauze de Dosarul nr. 41083/3/2008, recurenta a arătat că instanța a fost învestită inclusiv cu analiza legalității stabilirii impozitului pe dividende, care nu are legătură cu imobilul ce face obiectul contractului de vânzare- cumpărare.
4. Apărările intimatei-reclamante
Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimata-reclamantă a învederat că, în prezent, Dosarul nr. 41083/3/2008 se află în faza procesuală a recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind înregistrat sub nr. 4458/2/2012, conform extrasul ECRIS atașat la dosar astfel că motivele care au stat la baza suspendării cauzei, subzistă și în prezent.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ.,ţinând seama şi de apărările intimatei-reclamante, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante.
Intimata-reclamantă a supus controlului instanţei de contencios administrativ Decizia nr. 203 din 23 mai 2011 emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 22 din 21 februarie 2011 privind obligațiile suplimentare de plată stabilte de inspecția fiscală pentru suma de 2.391.841 lei, reprezentând:
- 971.334 lei - impozit pe profit;
- 1.316.157 lei - accesorii aferente impozitului pe profit;
- 62.181 lei - impozit pe dividende;
- 42.1699 lei - accesorii aferente impozitului pe dividende.
În legătură cu existenţa premisei suspendării, statuate de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că încheierea atacată reflectă aplicarea corectă a normei legale în raport cu împrejurările pricinii.
Potrivit art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cauzei se poate dispune atunci când dezlegarea unei cauze atârnă, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept ce face obiectul altei judecăţi.
În speță, obligațiile fiscale suplimentare evidențiate în actele administrative fiscale contestate izvorăsc din modul de executare a contractului de vânzare-cumpărare din 26 aprilie 2005, încheiat de intimata-reclamantă cu SC I.S. SRL, supus verificării inspecției fiscale.
Dosarul nr. 4458/2/2012 (41083/3/2008) aflat în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în faza recursului, are ca obiect rezoluțiunea contractului din 26 aprilie 2005, pentru neplata ratelor, conform art. 13 din contract și repunerea părților în situația anterioară.
Contrar celor susținute de recurentă, există o interdependență între cele două cauze care justifică suspendarea judecării cauzei, deoarece dezlegarea litigiului de față, cel puțin în privința legalității stabilirii impozitului pe profit, depinde de clarificarea situației juridice a contractului de vânzare-cumpărare, mai ales că motivul rezoluțiunii îl constituie neachitarea integrală a prețului, or, în cazul pronunțării unei soluții favorabile, părțile urmează să fie repuse în situația anterioară.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N.A.F. împotriva încheierii din 13 februarie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7270/2013. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 7183/2013. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
