ICCJ. Decizia nr. 7692/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizie nr. 7692/2013
Dosar nr. 1077/33/2013
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 10 decembrie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea în contencios administrativ, reclamanta C.L.V. a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj, Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, să pronunţe o hotărâre prin care să se constate nelegalitatea pct. III lit. B) din Ordinul comun nr. 77 din data de 14 ianuarie 2011, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010; obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de consilier, clasa I, gradul principal (fosta treaptă 1), gradaţia 5, clasa de salarizare 48, precum şi plata diferenţei dintre salariul prevăzut pentru funcţionarii publici, consilier clasa I gradul principal (fosta treaptă 3), gradaţia 5, clasa de salarizare 48 şi respectiv, consilier gradul principal (fosta treaptă 1), gradaţia 5, clasa de salarizare 48, începând cu data de 1 noiembrie 2011; obligarea pârâtei ITM Sălaj la emiterea unei decizii cu privire la aceste drepturi salariale în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 285/2011; obligarea pârâţilor să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinţei, a sumelor datorate.
A susţinut reclamanta, în esenţă, că aplicarea prevederilor pct. III lit. B) din Ordinul comun nr. 77 din data de 14 ianuarie 2011, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, duce în mod forţat la stabilirea unor salarii diferite la funcţionarii din aceeaşi instituţie.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1 Prin Sentinţa civilă nr. 3729 din 06 septembrie 2013 pronunţată în dosarul nr. 1485/84/2013 al Tribunalului Sălaj s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta C.L.V. împotriva pârâţilor Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj, Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, pentru constatarea nelegalităţii şi anulare acte administrative în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că este învestit, nu pe cale incidentală, ci printr-o acţiune directă cu o cerere pentru constatarea nelegalităţii Ordinului nr. 77 din data de 14 ianuarie 2011, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, ordin care a fost emis de un minister, astfel că raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004 competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Cluj.
S-a constatat incidenţa în cauză şi a prevederilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ., republicat, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora în cazul mai multor capete de cerere aflate în strânsă legătură, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de aceea dintre cereri care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.
2.2. Prin Încheierea civilă nr. 501 din data de 14 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1077/33/2013, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a acţiunii şi s-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Sălaj. S-a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea Deciziei nr. 64 din data de 12 octombrie 2011 emisă de ITM Sălaj, emiterea unei noi decizii de încadrare de către ITM Sălaj în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 284/2010 şi constatarea nelegalităţii pct. III lit. B) din Ordinul comun nr. 77 din 14 ianuarie 2011.
S-a constatat că reclamanta a înţeles să conteste actul administrativ încheiat de pârâtul ITM Sălaj astfel că, potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 competenţa materială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă revine Tribunalului Sălaj.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj, reclamanta C.L.V., a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj, Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, să pronunţe o hotărâre prin care să se constate nelegalitatea pct. III lit. B) din Ordinul comun nr. 77 din data de 14 ianuarie 2011, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010; obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de consilier, clasa I, gradul principal (fosta treaptă 1), gradaţia 5, clasa de salarizare 48, precum şi plata diferenţei dintre salariul prevăzut pentru funcţionarii publici, consilier clasa I gradul principal (fosta treaptă 3), gradaţia 5, clasa de salarizare 48 şi respectiv, consilier gradul principal (fosta treaptă 1), gradaţia 5, clasa de salarizare 48, începând cu data de 1 noiembrie 2011; obligarea pârâtei I.T.M. Sălaj la emiterea unei decizii cu privire la aceste drepturi salariale în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 285/2011; obligarea pârâţilor să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinţei, a sumelor datorate reclamanţilor.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că obiectul principal al cererii de chemare în judecată se referă la solicitarea reclamantei, formulată pe cale directă şi nu pe calea unei excepţii de nelegalitate, de constatare a nelegalităţii pct. III lit. B) din Ordinul comun nr. 77 din data de 14 ianuarie 2011, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010.
Înalta Curte reţine că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispoziţiile art. 10, competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte un act administrativ emis de autorităţi publice centrale, respectiv Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent, aceasta revenind curţii de apel.
În ceea ce priveşte celelalte capete de cerere ale acţiunii principale, prezintă relevanţă dispoziţiile art. 123 alin. (1) din Noul C. proc. civ., potrivit cărora Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120, operând în această situaţie o prorogare legală de competenţă.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe C.L.V., Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj, Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Finanţelor Publice în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7691/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 7694/2013. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
