ICCJ. Decizia nr. 7717/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7717/2013
Dosar nr. 10/35/2012
Şedinţa publică de la 12 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 06 ianuarie 2012, reclamanta S.C. "R." S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bihor ca prin Hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 16835 din 19 iulie 2011 emisă de A.P.D.R.P. prin care a fost respinsă contestaţia formulată de S.C. R. S.R.L. împotriva Procesului-verbal de constatare întocmit de OJPDRP Bihor la 31 mai 2011 şi înregistrat la APDRP cu nr. 13.107 din 14 iunie 2011; de asemenea reclamanta a solicitat a se dispune şi anularea Procesului-verbal de constatare întocmit de OJPDRP Bihor la 31 mai 2011 şi aprobat de Directorul General al APDRP şi înregistrat la această unitate cu nr. 13.107 din 14 iunie 2011 precum şi obligarea pârâtei APDRP să respecte obligaţiile asumate prin contractul de finanţare RO 3.10602560500336 din 30 ianuarie 2007, actele adiţionale ale acestuia şi NOTA APDRP din 20 octombrie 2010, în sensul obligării pârâtei APDRP sa plătească pe seama reclamantei suma de 2.595.519,77 RON.
În cauză, reclamanta a formulat şi cerere de suspendare a executării actelor administrative contestate până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare, cerere de suspendare întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004. În motivare se arată că reclamanta a finalizat investiţia în condiţiile stipulate prin Nota nr. 22717 din 20 octombrie 2010, contractând în acest scop un credit bancar, context în care punerea în executare a măsurii de recuperare a sumei de 697.847,43 RON ar conduce în mod inevitabil la falimentul investiţiei realizate cu eforturi financiare considerabile.
Prin Sentinţa nr. 158/CA-PI din 24 aprilie 2012, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondate acţiunea şi cererea de suspendare formulate de reclamanta S.C. "R." S.R.L.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-au reţinut următoarele:
Reclamanta a semnat în calitate de beneficiar Contractul de finanţare nr. RO 3.10602560500336 din 30 ianuarie 2007 în temeiul căruia urma să beneficieze de acordarea unei finanţări nerambursabile pentru punerea în aplicare a proiectului intitulat Ferma de vaci de lapte în localitatea Dumbrava comuna Holod jud. Bihor.
Pe parcursul derulării proiectului, au fost încheiate mai multe acte adiţionale, prin care s-a prelungit în mod succesiv termenul de finalizare al proiectului, ultimul fiind Actul adiţional nr. 5 din 28 octombrie 2010.
Prin acest Act adiţional, s-a aprobat modificarea soluţiei tehnice conform documentaţiei beneficiarului nr. 90 din 29 septembrie 2010 şi a Raportului de analiză nr. 10.765 din 15 octombrie 2010, fiind modificat şi art. 2(2) din Contractul-cadru, în sensul prelungirii duratei de execuţie a proiectului până la data de 30 octombrie 2010, termen ce reprezintă, conform aceluiaşi act adiţional şi data limită până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată.
A mai reţinut instanţa că reclamantei îi revenea obligaţia de a depune pe parcursul realizării proiectului trei cereri de plată, însă, până la termenul limită convenit prin actul adiţional nr. 5/28 octombrie 2010 au fost depuse doar două astfel de cereri de plată, deşi prin Actul adiţional menţionat reclamanta şi-a asumat obligaţia de a depune până la data de 30 octombrie 2010 şi ultima cerere de plată.
A reţinut instanţa că semnarea Actului adiţionat nr. 5 la contractul de finanţare a intervenit ulterior emiterii Notei nr. 22717 din 20 octombrie 2010, astfel că nu a putut fi primită susţinerea reclamantei în sensul că Nota în discuţie ar fi de natură să modifice prevederile contractului de finanţare în afara limitelor stipulate de părţi în actul adiţional.
În acelaşi context, instanţa a apreciat că emiterea Notei nr. 22717 din 20 octombrie 2010 nu a avut drept consecinţă prorogarea de drept a termenului de finalizarea a proiectelor la care se face referire în cuprinsul acesteia, deoarece potrivit art. 9 din Anexa I a Contractului de finanţare nr. RO 3.10602560500336 din 30 ianuarie 2007 - Prevederi generale - orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părţi, respectiv orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie făcut în scris printr-un act adiţional şi încheiat în aceleaşi condiţii ca şi în Contractul original, inclusiv modificarea termenelor de rambursare.
Or, în opinia instanţei respectiva Notă nu îndeplineşte exigentele clauzei contractuale mai sus menţionate şi asumată de reclamantă prin semnarea contractului, pentru prelungirea termenului de finalizare a proiectului constând în Ferma de vaci de lapte în localitatea Dumbrava comuna Holod jud. Bihor, până la data de 30 iunie 2011, fiind necesară încheierea în acest sens a unui act adiţional.
Faţă de prevederile Actului adiţional nr. 5 din 28 octombrie 2010, instanţa a concluzionat că, în mod justificat, prin procesul verbal contestat inclusiv pe cale administrativă de reclamantă, s-a constatat că reclamanta nu a respectat termenul limită stipulat în cuprinsul Actului Adiţional, dându-se astfel eficienţă prevederilor art. 2 alin. (3) din Contractul de finanţare, în sensul instituirii în sarcina reclamantei a obligaţiei de rambursare a finanţării de care a beneficiat ca urmare a depunerii primei cereri de plată.
Ca urmare a respingerii acţiunii în anulare, a fost respinsă ca nefondată şi cererea de suspendare întemeiată de reclamantă pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, fiind evident că faţă de soluţia data fondului acţiunii instanţa nu a putut reţine ca subzistă în speţă elemente de natură a pune sub semnul îndoielii prezumţia de legalitate a actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat, nefiind îndeplinită astfel cerinţa cazului bine justificat.
Împotriva Sentinţei nr. 158/CA-PI din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea a declarat recurs reclamanta S.C. R. S.R.L. Oradea.
La termenul de judecată din data de 12 decembrie 2013, instanţa a invocat din oficiu excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantă în ceea ce priveşte soluţia pe fondul cauzei şi excepţia tardivităţii declarării recursului în ceea ce priveşte soluţia referitoare la cererea de suspendare.
Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că prin Sentinţa nr. 158/2012/CA-PI din 24 aprilie 2012, instanţa a respins ca nefondate acţiunea pe fondul cauzei şi cererea de suspendare formulate de reclamanta S.C. "R." S.R.L.
În cauza de faţă, termenul în care se poate exercita calea de atac a recursului împotriva Sentinţei nr. 158/2012, este diferit în raport cu obiectul acţiunii.
Astfel, Sentinţa nr. 158/2012/CA-PI din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea a fost comunicată reclamantei la data de 5 iunie 2012.
În conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (4) C. proc. civ.: " termenul de recurs este de 5 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel".
Cum recursul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 19 iunie 2012, rezultă că declararea acestuia a fost făcută peste termenul legal, de 5 zile de la data comunicării hotărârii.
Faţă de situaţia constatată, în temeiul dispoziţiilor art. 103 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.
Referitor la recursul dedus judecăţii cu privire la care a fost invocată nulitatea pentru nemotivare, se constată următoarele.
Potrivit art. 3021 C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau,după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
A motiva recursul înseamnă, pe de parte arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar şi dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat.
Numai indicarea greşită a motivelor de recurs obligă instanţa la o încadrare corectă a acestora, în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., o asemenea obligaţie nefiind stabilită în sarcina instanţei în situaţia în care recurentul nu indică nici un motiv de recurs din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În cauză, recurenta nu s-a conformat dispoziţiilor înscrise în art. 3021 şi art. 304 C. proc. civ., întrucât în cererea de recurs nu a indicat vreun motiv din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege.
Aşa cum reiese din conţinutul cererii de recurs, aceasta nu reprezintă decât o preluare a cererii introductive de instanţă.
Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează.
Pentru considerentele arătate, instanţa constată nulitatea recursului declarat de reclamantă în ceea ce priveşte soluţia pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C. R. S.R.L. Oradea împotriva Sentinţei nr. 158/CA-PI din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia referitoare la cererea de suspendare, ca tardiv formulat.
Constată nulitatea recursului declarat de S.C. R. S.R.L. Oradea împotriva Sentinţei nr. 158/CA-PI din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia referitoare la fondul cauzei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7694/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 7726/2013. Contencios → |
|---|
