ICCJ. Decizia nr. 1607/2014. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1607/2014
Dosar nr. 8990/2/2012
Şedinţa publică de la 27 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 6467 din 13 noiembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de nelegalitate a Ordinului Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 680/2007, invocată de A.G., în Dosarul nr. 47726/3/2011 al Tribunalului Bucureşti, în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs, reclamanta A.G.
Prin decizia nr. 5537 din 4 iunie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 5147/2/2012, s-a respins recursul declarat de reclamanta A.G. împotriva sentinţei nr. 6467 din 13 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Împotriva sentinţei nr. 6467 din 13 noiembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat cerere de revizuire A.G., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa nr. 829 din 26 februarie 2013 a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată, reţinând în esenţă că motivele invocate în susţinerea cererii nu se înscriu în niciuna din ipotezele legale, ci constituie argumente de fond, ce nu pot fi analizate decât în calea de atac a recursului.
Împotriva sentinţei nr. 829 din 26 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, A.G. a declarat recurs, criticând sentinţa pronunţată de curtea de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a-şi încadra expres criticile în motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Înalta Curte sesizată cu recursul de faţă şi procedând la verificarea căii de atac a constatat faptul că este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
C. proc. civ. reglementează în Titlul V - Capitolul II, revizuirea hotărârilor (art. 322-328), cale extraordinară de atac, iar în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 322 pct. 2 din acelaşi cod revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Art. 322 pct. 2 C. proc. civ. reglementează trei ipoteze, extra petita, minus petita şi plus petita, textul referindu-se strict la pretenţiile concrete formulate de reclamant în cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, având în vedere că prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora revizuirea se poate cere numai cu privire la hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de instanţa de recurs atunci când evocă fondul, şi ţinând cont de faptul că sentinţa a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul, în mod corect Curtea de Apel Bucureşti a respins cerere de revizuire ca neîntemeiată.
Pentru ca o hotărâre dată de instanţa de recurs să fie susceptibilă de revizuire, trebuie să evoce fondul cauzei.
Or, în speţa de faţă cererea de revizuire a fost îndreptată împotriva unei hotărâri prin care recursul a fost respins ca tardiv formulat.
În concluzie, Curtea de Apel Bucureşti în mod corect a constatat că nu sunt îndeplinite în cauză dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Faţă de aspectele anterior menţionate, Înalta Curte va menţine soluţia Curţii de Apel Bucureşti, urmând a respinge recursul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.G. împotriva sentinţei nr. 829 din 26 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1595/2014. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1622/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
