ICCJ. Decizia nr. 182/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 182/2014
Dosar nr. 5793/2/2012
Şedinţa publică de la 17 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, pe baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, să aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A.Ş.
În motivare, a arătat reclamantul că prin Cererea nr. P7031/10 din 25 mai 2010 adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, se solicita verificarea domnului A.Ş., în calitate de deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
S-a arătat că din cuprinsul Notei de constatare nr. DI/l/772 din 30 martie 2012 şi din înscrisurile ataşate acţiunii, pârâtul A.Ş. a fost recrutat în calitate de informator în 1971, de Grupa de Informaţii Externe din cadrul I.J.S. Olt, pentru încadrarea informativă a cetăţenilor străini care vizitează oraşul Slatina. În anul 1973, pârâtul s-a transferat cu serviciul de la O.N.T. Slatina la Complexul Turistic "Parc" din Slatina, motiv pentru care a fost preluat în legătura Biroului 3 la Securitatea judeţeană. Astfel, între 1973 - 1975, a fost instruit să supravegheze turiştii străini care se cazează la hotel, a cetăţenilor români care intră în legătură cu aceştia, precum şi a specialiştilor străini din cadrul obiectivelor economice din judeţul Olt. Din 1975, persoana verificată a fost trecută în categoria rezidenţilor, sub numele conspirativ "P.". În 1978, a fost transferat cu serviciul la T.C.M. Turnu Măgurele şi este preluat, în această calitate, în legătura Serviciului 2. În anul 1983 s-a propus încetarea legăturii cu pârâtul deoarece frecvenţa cu care schimba locurile de muncă îl lipsea de posibilitatea de a culege informaţii din cauza necunoaşterii mediilor respective.
A precizat reclamantul că în baza art. 2 lit. b) teza ultimă din O.U.G. nr. 24/2008, persoanele care au avut calitatea de rezident al Securităţii, respectiv au coordonat activitatea informatorilor, sunt considerate colaboratori ai Securităţii, fără a fi necesară şi îndeplinirea altor condiţii.
În speţă, s-a precizat că pârâtul a coordonat activitatea mai multor informatori, aşa cum rezultă din probele depuse în susţinerea acţiunii.
1.2. Sentinţa şi considerentele primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 6529 din 15 noiembrie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul A.Ş., ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că pârâtul A.Ş. a dat un angajament olograf în sensul de a sprijini în mod secret, organizat şi activ organele de Securitate în activitatea pe o care desfăşoară pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului şi pentru combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii socialiste.
Curtea de apel a reţinut că dintr-o interpretare logică şi ţinând cont de scopul O.U.G. nr. 24/2008, deconspirarea Securităţii şi constatarea "calităţii" corespunzătoare de "colaborator" sau "lucrător" nu priveşte orice informator al Securităţii şi nici măcar orice ofiţer sau subofiţer de Securitate sau de Miliţie cu atribuţii pe linie de Securitate, ci doar pe aceia care întrunesc şi restul condiţiilor de la art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) din actul normativ menţionat.
Instanţa de fond a considerat că pentru atribuirea calităţii de colaborator trebuie ca şi în cazul rezidenţilor să fie îndeplinite celelalte două condiţii reglementate de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/ 2008, respectiv prin informaţiile furnizate să se fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi care vizau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
S-a precizat că în cauză nu sunt îndeplinite aceste două condiţii, motiv pentru care acţiunea a fost respinsă.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S.
2.1. Motivele de recurs
În motivele de recurs s-a arătat, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat greşit prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că în cazul rezidenţilor, pentru a se constata calitatea de colaborator, legiuitorul nu a prevăzut ca persoanele respective să fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
2.2. Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentinţa primei instanţe, starea de fapt existentă în cauză şi legislaţia aplicabilă, constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce se vor expune în continuare.
Pârâtul A.Ş. a fost recrutat ca rezident al informatorilor, de către organele de Securitate, semnând în acest sens un angajament cu Inspectoratul Judeţean Olt al Ministerului de Interne.
În această calitate a coordonat activitatea mai multor informatori ai Securităţii, astfel cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei de către reclamant, iar pentru serviciile furnizate organelor de Securitate a fost remunerat corespunzător.
În cauza de faţă se pune în discuţie stabilirea calităţii de rezident al Securităţii, respectiv dacă pentru a se stabili o astfel de calitate, persoana responsabilă trebuie ca prin activităţile desfăşurate să fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului în scopul susţinerii regimului totalitar comunist, adică să fie îndeplinite în totalitate condiţionalităţile reglementate în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Înalta Curte arată că prin art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 a fost definită noţiunea de colaborator al Securităţii.
Astfel, textul menţionat reglementează trei ipoteze pentru această categorie, respectiv furnizarea de informaţii, punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau altui spaţiu pe care îl deţinea şi calitatea de rezident.
Prima ipoteză priveşte furnizarea de informaţii prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În cazul rezidenţilor, adică a acelor persoane care coordonau activitatea informatorilor, legiuitorul nu a impus nicio condiţie suplimentară, aşa cum s-a formulat în cazul primei ipoteze a normei de drept.
Calitatea de colaborator în cazul rezidenţilor nu a fost supusă niciunei condiţionalităţi, astfel că nu se pot extinde condiţiile reglementate în cazul primei ipoteze şi pentru această ultimă categorie, simpla calitate de rezident conducând la atribuirea calităţii de colaborator.
Prima instanţă şi-a întemeiat interpretarea normei de drept în discuţie pe scopul legii, dar acest aspect ar putea avea relevanţă în situaţia în care ar exista o ambiguitate a reglementării, or, în cauză, textul este clar.
Trebuie precizat că atributul reglementării revine exclusiv puterii legiuitoare, iar aplicarea şi interpretarea aparţine judecătorului, care nu poate adăuga sau suprima o normă de drept, pentru motivul că aceasta ar înfrânge scopul legii.
În concluzie, pârâtul se încadrează în ipoteza reglementată de art. 2 alin. (1) lit. b) teza finală din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că recursul declarat de C.N.S.A.S. se va admite, se va modifica sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii şi constatării calităţii de colaborator al Securităţii a pârâtului A.Ş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 6529 din 15 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea reclamantului.
Constată calitatea pârâtului A.Ş. de colaborator al Securităţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 1819/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 1826/2014. Contencios. Anulare certificat de... → |
|---|
