ICCJ. Decizia nr. 2534/2014. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2534/2014
Dosar nr. 5969/2/2012
Şedinţa publică de la 29 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 721 din 18 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC V.C. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Reclamanta SC V.C. SRL a solicitat anularea deciziei nr. 146 din 29 martie 2012 privind soluţionarea contestaţiei formulate cu privire la sumele de plată stabilite prin decizia de impunere nr. 39 din 16 septembrie 2011 privind obligaţiile fiscale de plată stabilite de inspecţia fiscală în baza raportului de inspecţie fiscală din 16 septembrie 2011 solicitând în consecinţă desfiinţarea deciziei şi exonerarea de obligaţia de plată a sumei de 3.793.349 RON reprezentând TVA, impozit pe profit şi majorările de întârziere aferente.
Susținerile reclamantei au fost în sensul că în ce priveşte TVA stabilită suplimentar în cuantum de 1.652,831 RON în mod eronat organele de inspecţie fiscală nu au acordat drept de deducere a TVA aferent bunurilor achiziţionate de la SC C.I.C.I.C. SRL.
Totodată, reclamanta a susținut că în ce priveşte impozitul pe profit stabilit suplimentar în sumă de 1.390.702 RON, în mod eronat organele fiscale au considerat nedeductibile din punct de vedere fiscal contravaloarea operaţiunii desfăşurate cu SC C.I.C.I.C. SRL, contribuabil inactiv.
Din înscrisurile dosarului cât şi din considerentele deciziei contestate rezultă că reclamanta a încheiat cu societatea mai sus menţionată contract de vânzare – cumpărare şi prestări servicii din 15 aprilie 2009, având ca obiect fasonare de oţel beton pentru care s-au emis facturi fiscale în valoare de 10.351.938 RON din care TVA în sumă de 1.652.831 RON şi impozit pe profit în sumă de 1.390.702 RON în perioada în care SC C.I.C.I.C. SRL era contribuabil inactiv.
S-a reținut că potrivit art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. cu modificările şi completările ulterioare „nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al Preşedintelui ANAF”, iar potrivit art. 146 alin. (1) lit. a) C. fisc. „pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) pentru taxa datorată sau achitată aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să-i fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155”.
De asemenea, referitor la impozitul pe profit potrivit art. 21 alin. (4) lit. r) C. fisc. nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui ANAF.
Curtea de apel a constatat că tranzacţiile efectuate de reclamantă cu un contribuabil declarat inactiv nu pot fi luate în considerare de către organele fiscale astfel încât şi TVA rezultată din facturile emise de un contribuabil inactiv nu este deductibilă iar cheltuielile înregistrate în contabilitate care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv nu sunt deductibile.
Prin OPANAF nr. 1167 din 29 mai 2009 SC C.I.C.I.C. SRL a fost declarată contribuabil inactiv, iar potrivit art. 3 alin. (1) şi (2) din OPANAF de la data declarării ca inactiv contribuabilul nu mai are dreptul de a utiliza facturi fiscale, alte documente sau formulare tipizate cu regim special, iar potrivit alin. (2) documentele fiscale emise de un contribuabil declarat inactiv nu produc efecte juridice din punct de vedere fiscal.
Având în vedere că pe perioada emiterii facturilor, respectiv octombrie – decembrie 2009 SC C.I.C.I.C. SRL era declarată contribuabil inactiv, în mod corect organele inspecţiei fiscale şi de soluţionare a contestaţiei au apreciat că nu poate fi acceptată la deducere nici TVA şi nici impozitul pe profit suplimentar înregistrate în baza celor 9 facturi, deci ulterior datei la care furnizorul a fost declarat contribuabil inactiv.
Lista contribuabililor inactivi se publică pe site-ul ANAF potrivit OPANAF, astfel că nu au fost reținute argumentele reclamantei în sensul că la data încheierii contractelor cu furnizorul nu ar fi avut cunoştinţă de faptul că era declarat contribuabil inactiv.
Prin urmare, veniturile realizate din vânzarea mărfurilor către un contribuabil inactiv sunt venituri impozabile, iar TVA colectată înscrisă în facturile de livrare duce la obligaţia achitării acesteia.
Din înscrisurile dosarului şi în raport de dispozițiile art. 98 alin. (2) şi (4) din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., rezultă că inspecţia fiscală s-a încheiat la 15 septembrie 2011, raportul de inspecţie fiscală care a stat la baza emiterii deciziei de impunere fiind cel din 16 septembrie 2011.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta SC V.C. SRL, susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele motive, respectiv argumente:
- instanţa de fond nu a stabilit cu certitudine data la care SC V.C. SRL a fost declarată inactivă conform procedurilor legale şi la care această stare a fost făcută publică, astfel încât recurenta să poată lua cunoştinţă de situaţia intervenită;
- instanţa de fond a respins, în mod nejustificat, cererea prin care s-a solicitat obligarea organului fiscal de a depune la dosar raportul de inspecţie fiscală întocmit ca urmare a înştiinţării din 27 august 2010, raport prin care nu au fost constatate obligaţii fiscale suplimentare, deoarece prin Ordinul Preşedintelui Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nr. 2236 din 28 iulie 2010 SC C.I.C.I.C. SRL a fost reactivată, constatându-se că datorită unei erori materiale a fost declarată inactivă;
- instanţa de fond nu a avut în vedere apărările potrivit cărora, ulterior datei de 29 mai 2010 (data la care SC C.I. a devenit inactivă), facturile au fost stornate, iar mărfurile au fost returnate către această firmă;
- instanţa nu a analizat condiţiile legale în care, la interval de 1 an după un prim control, s-a reluat controlul fiscal al societăţii, deşi a existat un raport de inspecţie fiscală în urma înştiinţării din 27 august 2010;
- instanţa de fond a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art. 11 alin. (11) şi (12) în forma în vigoare la momentul emiterii titlului executoriu, în sensul că a preluat susţinerea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind aplicarea unilaterală a textului, doar atunci când tranzacţia priveşte o cheltuială deductibilă, nu şi atunci când s-au realizat venituri impozabile.
Recurentul şi-a încadrat în drept motivele de recurs în prevederile art. 3041 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, însă numai pentru următoarele motive:
Potrivit art. 11 alin. (11) şi (12) C. fisc. în forma în vigoare la data controlului „(1 1 ) Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (12) De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul şi lista contribuabililor declaraţi inactivi se comunică contribuabililor cărora le sunt destinate şi persoanelor interesate, prin afişarea pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”. În speţă contribuabilul declarat inactiv este SC C.I.C.I.C. SRL, societate care, după ce iniţial a fost declarată inactivă, ulterior a fost reactivată constatându-se că datorită unei erori materiale fusese declarată inactivă şi apoi prin Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2420 din 6 iulie 2011 a devenit, din nou, inactivă.
Având în vedere că instanţa de fond nu a stabilit cu certitudine, care este perioada de declarare ca inactivă a SC C.I.C.I.C. SRL, în conformitate cu procedura prevăzută de art. 11 alin. (11) şi (12) C. fisc. şi Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind procedura de declarare a contribuabililor inactivi, Înalta Curte apreciază că, în speţă, se impune casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru stabilirea acestei situaţii de fapt.
Totodată, cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va stabili şi data publicării stării de inactivitate, întrucât lipsirea de efecte a unei tranzacţii se poate face numai în cazul efectuării acesteia cu un contribuabil declarat inactiv potrivit procedurilor legale.
De asemenea, vor fi avute în vedere cererile de probatorii formulate de reclamantă privind actele emise de organele fiscale ca urmare a controlului ce a avut loc în baza înştiinţării din 27 august 2010, precum şi criticile de fond ale sentinţei recurate, privind eventuala interpretare greşită a legii.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, dispunând casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC V.C. SRL împotriva sentinţei civile nr. 721 din 18 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2444/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 2536/2014. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
