ICCJ. Decizia nr. 2773/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2773/2014
Dosar nr. 835/32/2012
Şedinţa publică de la 12 iunie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 65 din 14 martie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Piatra Neamţ în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (succesor al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului), Direcţia Generală de Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene și a anulat decizia din 1 august 2012 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare emisă de Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi înregistrată în data de 19 iunie 2012.
Totodată, Curtea de apel a suspendat executarea notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare emisă de Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi înregistrată în data de 19 iunie 2012 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în esență următoarele:
Reclamantul Municipiul Piatra Neamţ este beneficiarul unei finanţări nerambursabile acordate în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, finanţare pentru care a încheiat contractul din 16 iunie 2010, calitatea de autoritate de management având-o Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (AM - POR), iar calitatea de organism intermediar - Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (O.I.). Obiectul contractului este reprezentat de acordarea finanţării nerambursabile de către AM - POR pentru implementarea proiectului - „Crearea de spaţii publice urbane în municipiul Piatra Neamţ, prin construirea unui pod şi a unei arii de parcări în zona intersecţiei Piaţa S.M., str. O., B-ul D. şi amenajarea complexă a pârâului C.”, valoarea totală eligibilă a proiectului fiind de 35.459.419,00 RON fără taxa pe valoarea adăugată.
În implementarea acestui contract, reclamantul a încheiat, în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, contractul de servicii (înregistrat la reclamant în data de 13 decembrie 2010), prestator fiind asocierea SC A.G. SRL - SC A.C.Z.C. SRL; totodată a încheiat contractul de execuţie de lucrări (înregistrat la reclamant în data de 22 februarie 2011), executant fiind asocierea SC I.M. SA - SC A.S. SRL - SC I. SA, contract modificat la data de 4 august 2011 prin act adiţional.
Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului a încheiat, la data de 14 iunie 2012, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, notă înregistrată la emitent în data de 19 iunie 2012 şi care reprezintă forma rectificată a notei înregistrate din 29 mai 2012, prin care s-au aplicat reclamantului următoarele corecţii financiare: 259.560,77 RON inclusiv TVA, respectiv 25% din valoarea eligibilă a contractului din 13 decembrie 2010; 3.498.239,89 RON inclusiv TVA, respectiv 10% din valoarea eligibilă a contractului din 22 februarie 2011. Valoarea creanţei bugetare rezultate din aplicarea acestor creanţe bugetare s-a stabilit ca fiind de: 96.108,49 RON pentru contractul din 13 decembrie 2010 şi, respectiv de 1.185.442,39 RON pentru contractul din 22 februarie 2011.
Pe cale administrativă, reclamantul a contestat nota din 29 mai 2012, iar pârâtul, prin decizia din 1 august 2012 a respins contestaţia ca rămasă fără obiect, considerând că singurul act administrativ care produce efecte juridice este forma rectificată a notei contestate pe cale administrativă.
Atât la data încheierii contractului de finanţare, cât şi a celor două contracte de achiziţie publică încheiate în scopul implementării contractului de finanţare, noţiunea de neregulă era reglementată, în dreptul naţional, de O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, iar la data de 30 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României O.U.G. nr. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, act normativ care a abrogat O.G. nr. 79/2003. Dispoziţiile cu privire la nereguli şi sancţiuni în caz de constatare a acestora sunt cuprinse şi în contractul de finanţare din 16 iunie 2010.
Referitor la O.U.G. nr. 66/2011 s-a reținut că, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 6 alin. (3), art. 27, art. 28 şi cele ale anexei, în ceea ce priveşte individualizarea obligaţiilor de plată în cazul constatării neregulilor în aplicarea de către beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziţie publică, valoarea creanţei bugetare se calculează prin aplicarea de corecţii financiare stabilite sub forma unor reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în conformitate cu prevederile anexei, aşa cum se prevede expres prin art. 6 alin. (3)
S-a constatat că dreptul naţional a reglementat, prin O.U.G. nr. 66/2011, sancţiunea aplicării de corecţii financiare sub forma unor reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în funcţie de abaterea constatată, fiind înlăturate, în acest mod, dificultăţile de cuantificare a prejudiciului în cazul nerespectării dispoziţiilor privind achiziţiile publice. Un asemenea mod de individualizare a obligaţiei de plată este în acord şi cu principiul proporţionalităţii consacrat prin art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 şi definit la art. 2 alin. (1) lit. n), text potrivit căruia „orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respective.
Însă dispoziţiile art. 2 alin. (2) teza I din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 stabilesc că „nicio sancţiune administrativă nu poate fi impusă în absenţa unor dispoziţii în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective”. Nu se poate reţine incidenţa tezei finale a acestui text, care prevede că „în cazul modificării ulterioare a dispoziţiilor care impun sancţiuni administrative şi care sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispoziţiile mai favorabile”, având în vedere că sancţiunile în discuţie au fost instituite prin prevederi naţionale, iar pe de altă parte, caracterul mai favorabil al dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 este discutabil în condiţiile în care, pentru contractele a căror valoare depăşeşte plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, corecţiile/reducerile sunt, pentru cele mai multe dintre abateri, de 100% din valoarea contractului.
Aceeaşi concluzie este impusă şi de principiul securităţii juridice care impune ca o reglementare să permită celor interesaţi cunoaşterea cu exactitate a întinderii obligaţiilor care le sunt impuse şi să procedeze în acord cu aceste reglementări, prin urmare s-a constatat nelegalitatea notei de constatare din 19 iunie 2012 în ceea ce priveşte sancţiunile administrative aplicate.
În ceea ce priveşte abaterile/neregulile constatate prin actul administrativ contestat, s-a reținut că dacă în ceea ce priveşte contractul de servicii din 13 decembrie 2010, contract având o valoare de 837.292,80 RON fără TVA, pârâtul a făcut o analiză a documentaţiei de atribuire şi a identificat principiile încălcate în cadrul acestei proceduri, motivând în fapt şi în drept, constatarea abaterii, în privinţa contractului de lucrări din 22 februarie 2011, contract a cărui valoare fără TVA este de 28.211.612 RON, s-a limitat la a considera ca insuficient detaliate informaţiile în raport de care se acordul punctajul pentru prezentarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor, fără a menţiona temeiul de drept al neregulii.
Referitor la criteriul de atribuire constând în oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, s-a constatat că identificarea unei asemenea oferte nu trebuie în mod necesar să fie de natură cantitativă, autoritatea contractantă având posibilitatea stabiliri de criterii calitative cum este, în cauză, gradul de detaliere al informaţiilor referitoare la executarea lucrărilor. Pârâta nu a menţionat nicio probă din care să rezulte că, atunci când a definit acest criteriu, reclamantul a încălcat principiile transparenţei, egalităţii de tratament şi nediscriminării.
Totodată, s-a constatat că în nota de constatare nu există menţiuni şi probe cu privire la operatorii economici implicaţi în cele două proceduri de atribuire care ar fi fost afectaţi de încălcarea principiilor prevăzute în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
De asemenea, s-a reținut că în mod greşit, nu a fost soluţionată în fond contestaţia administrativă, în condiţiile în care, exceptând rectificarea unei sume, nota de constatare anterioară era identică cu cea contestată în prezenta cauză, astfel că decizia din 1 august 2012 se impune a fi anulată.
În fine, s-a apreciat a fi fondată cererea de suspendare, întrucât condiția cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, s-a considerat a fi îndeplinită având în vedere soluţia dată acţiunii în fond. De asemenea, şi condiţia pagubei iminente s-a apreciat a fi întemeiată, avându-se în vedere că executarea notei de constatare pune autoritatea contractantă în situaţia de a nu putea continua executarea contractelor de achiziţie publică, aceasta nedispunând de sursele de finanţare necesare plăţii contravalorii lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul acestor contracte.
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (în calitate de succesor al fostului Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului) criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Invocând în drept dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., recurentul a criticat soluţia curţii de apel pe următoarele aspecte:
- Excepţia inadmisibilităţii acţiunii
Se reiterează că actul administrativ supus controlului judecătoresc este nota de constatare din 19 iunie 2012 şi în condiţiile în care raportat la acest act intimata-reclamantă nu a respectat dispoziţiile art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 554/2004 privind plângerea prealabilă obligatorie, se impune admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă. Se invocă în acest sens jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în materie, deciziile nr. 146/2007, nr. 150/2006, nr. 994/2007.
Se subliniază că reclamanta a fost înştiinţată de faptul că nota de constatare din 29 mai 2012 a încetat să mai producă efecte şi că actul administrativ care produce efecte juridice este nota de constatare din 19 iunie 2012 care reprezintă forma rectificată a primei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a condiţiilor financiare. În acest context, sunt neîntemeiate susţinerile instanţei de fond potrivit cărora în sarcina intimatei nu subzistă obligaţia contestării notei din 19 iunie 2012 având în vedere că aceasta se deosebeşte de cea emisă anterior.
- Aplicabilitatea în speţă a O.U.G. nr. 66/2011
Este combătută motivarea instanţei de fond referitoare la neretroactivitatea O.U.G. nr. 66/2011 cu dispoziţiile art. 66 din acest act normativ, potrivit cu care: activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea O.G. nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare”.
În ceea ce priveşte susţinerile instanţei de fond referitoare la inaplicabilitatea sancţiunilor administrative prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, date fiind dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 2988/95 s-a arătat faptul că, în eventualitatea în care controlul s-ar fi desfăşurat sub incidenţa vechii reglementări legale (O.G. nr. 79/2003), atunci întreaga sumă decontată de autoritatea contractantă, pentru realizarea unui contract atribuit cu încălcarea prevederilor legale în materia de achiziţii publice, devenea neeligibilă şi asupra ei, în integralitate se putea emite un titlu de creanţă (cu alte cuvinte o corecţie de 100%).
Art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 consacră principiul proporţionalităţii, acest principiu găsindu-şi exprimarea concretă în prevederile Anexei 1 a ordonanţei în care sunt stabilite procentual corecţiile fiscale pentru fiecare abatere constatată. În vederea implementării acestui principiu s-a introdus noţiunea de aplicare a anumitor corecţii financiare asupra fondurilor plătite de autorităţile contractante în condiţiile utilizării unei proceduri de achiziţie publică neconforme. Sunt amintite dispoziţiile art. 64 şi art. 65 din O.U.G. nr. 66/2011 (de abrogare a O.G. nr. 79/2003, orice referire la acest act normativ urmând a se considera referire/trimitere la O.U.G. nr. 66/2011).
Prevederile de natură fiscală ale celor două ordonanţe reglementează în mod evident situaţii juridice obiective, astfel încât, aplicarea unor corecţii fiscale mai favorabile reglementate de legea nouă (O.U.G. nr. 66/2011), unor situaţii juridice obiective (nereguli) consumate sub imperiul legii vechi (O.G. nr. 79/2003), nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii [art. 15 alin. (2) Constituţia României] şi nici principiul legalităţii consacrat în materie fiscală.
Diferit de reglementările de ordin fiscal, cele două acte normative conţin şi norme de procedură fiscală, aşa încât sub aspectul activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, legea nouă este de imediată aplicare, cu excepţia situaţiei tranzitorii reglementată de art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
Mai mult, arată recurentul, posibilitatea aplicării corecţiilor financiare sau a declarării neeligibilităţii, în cazul nerespectării de către beneficiar a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice a fost prevăzută de art. 14 alin. (1) raportat la art. 9 din contractul de finanţare din 8 septembrie 2009.
De asemenea, s-a subliniat că mai multe instanţe s-au pronunţat, până în prezent, în sensul că O.U.G. nr. 66/2011 nu contravine principiului neretroactivităţii (Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timişoara).
- Fondul cauzei
În sinteză, recurentul a arătat că în mod corect şi legal neregulile constatate de către echipa de verificare în procedura de achiziţie publică privind contractul de servicii din 13 decembrie 2010 şi contractul de lucrări din 22 februarie 2011 au fost sancţionate prin corecţie financiară, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.
Referitor la contractul de consultanţă pentru managementul şi asigurarea sustenabilităţii proiectului din 13 decembrie 2010 „Crearea de spaţii publice urbane în Municipiul Piatra Neamţ, prin construirea unui pod şi a unei arii de parcări în zona intersecţiei Piaţa S.M., str. O., B-dul D. şi amenajarea complexă a pârâului C.”, s-a arătat că U.A.T. Municipiul Piatra Neamţ, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de „licitaţie restrânsă accelerată.”. Nota justificativă privind accelerarea procesului de licitaţie restrânsă nu a inclus motivele de urgenţă pentru care nu a putut fi respectat numărul de 37 de zile pentru depunerea ofertelor, invocarea „naturii excepţionale a situaţiei economice actuale” nereprezentând o justificare pentru a demara o licitaţie restrânsă accelerată. La data de 15 decembrie 2010 a fost încheiat contractul de servicii între U.A.T. Municipiul Piatra Neamţ şi Asocierea SC A.G. SRL şi SC A.C.Z.C. SRL, având preţul de 837.292,80 RON la care se adaugă suma de 200.950 RON TVA şi o durată de realizare de 24 luni începând cu data de 15 decembrie 2010 pentru servicii de consultanţă pentru managementul şi asigurarea sustenabilităţii proiectului. Anunţul de atribuire al contractului de servicii s-a publicat în SEAP în data de 26 ianuarie 2011. Conform ordinelor de plată din 11 aprilie 2011, U.A.T. Piatra Neamţ a achitat până la data controlului contravaloarea serviciilor executate în valoare de 95.036,60 RON fără TVA şi 22.808,78 RON TVA.
Referitor la contractul de lucrări din 22 februarie 2011 încheiat cu Asocierea SC I.M. SA - SC A.S. SRL - SC I. SA privind proiectul „Crearea de spaţii publice urbane în Municipiul Piatra Neamţ, prin construirea unui pod şi a unei arii de parcuri în zona intersecţiei Piaţa S.M., str. O., B-dul D. şi amenajarea complexă a pârâului C.”, U.A.T. Municipiul Piatra Neamţ a organizat procedura de „licitaţie deschisă” privind atribuirea contractului de achiziţie publică de lucrări aferente acestui proiect. A fost elaborată documentaţia de atribuire aferentă care a fost publicată în SEAP pentru o perioadă de 41 de zile. Criteriul de atribuire a fost „cea mai avantajoasă ofertă economică” din punct de vedere al ofertei financiare, al garanţiei lucrării, tehnologiei de execuţie a lucrărilor şi în funcţie de durata de execuţie a lucrărilor. La detalierea pct. 3, însă, nu se precizează ce înseamnă o descriere detaliată sau informaţii sumare şi nici algoritmul de calcul. Până la data controlului, U.A.T. a achitat contravaloarea lucrărilor executare în valoare totală de 5.437.589,91 RON.
Contractul de finanţare a fost semnat la data de 16 iunie 2010 între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional (POR), Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est în calitate de Organism Intermediar (OI) şi U.A.T. Municipiul Piatra Neamţ, având o perioadă de implementare de 30 luni. Prin contractul de finanţare s-a prevăzut rambursarea cheltuielilor în condiţiile respectării H.G. nr. 759/2007, modificată şi completată şi ale Ordinului comun Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor/Ministerul Economiei şi Finanţelor nr. 1294/2008, instituindu-se obligaţia beneficiarului (autoritatea contractantă) de a respecta, în scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare sau execuţie lucrări, a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică (modificată şi completată) şi a normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 925/2006.
Coroborând cele arătate, recurentul a solicitat instanţei de control judiciar să constate faptul că intimata a utilizat factori de evaluare nelegali în achiziţia lucrărilor de construcţie. În ceea ce priveşte folosirea procedurii restrânse accelerate pentru achiziţia de servicii de management de proiect, s-a învederat că aceasta a fost utilizată în mod nejustificat, deoarece nota justificativă nu este relevantă în ceea ce priveşte condiţiile excepţionale care ar fi putut fi determinate în atribuirea achiziţiei prin această procedură.
De asemenea, intimata nu a aplicat un tratament egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici.
Au fost, aşadar, încălcate prevederile art. 2 alin. (2) şi ale art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi cele ale art. 8, art. 11 alin. (4), alin. (5) şi alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.
- Cererea de suspendare a executării notei de constatare din 19 iunie 2012.
Se apreciază că nu erau îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea acestei cereri; în privinţa aşa-zisei imposibilităţi a intimatei de a continua contractele de achiziţie publică în situaţia executării notei s-a arătat că indisponibilizarea unor sume de bani are ca efect întotdeauna împiedicarea desfăşurării în condiţii optime a activităţii, sau pericolul intervenirii unei perturbări a activităţii, însă aceste împrejurări trebuiau avute în vedere de intimată atunci când cu bună ştiinţă a încălcat clauzele contractuale.
Prin întâmpinare, intimatul Municipiul Piatra Neamţ, prin Primar a apreciat că soluţia instanţei de fond este legală atât în ceea ce priveşte constatarea aplicării retroactive a legii cât şi în ceea ce priveşte fondul cauzei, reiterând susţinerile dezvoltate şi în faţa curţii de apel.
Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a normelor legale aplicabile, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.
Întâi de toate, aspectele expuse în cuprinsul cererii de recurs nu constituie critici reale aduse sentinţei atacate, căci nu se combat argumentele primei instanţe, ci se reiau apărările prezentate în primul ciclu procesual, cu argumentul final dar simplist că din moment ce actele administrative (în general) se bucură de prezumţia de legalitate, acţiunea reclamantului trebuia respinsă.
Dezlegarea dată acţiunii în anulare formulată de Municipiul Piatra Neamţ este corectă, urmând însă a se înlătura din motivarea soluţiei concluzia aplicării retroactive a O.U.G. nr. 66/2011 de către autoritatea pârâtă, concluzie pe care Înalta Curte n-o împărtăşeşte conform unei jurisprudenţe deja conturate în această materie.
Cu precizarea că situaţia de fapt generatoare a prezentului litigiu a fost redată exhaustiv în considerentele sentinţei recurate şi de aceea nu va mai fi reluată, răspunzând observaţiilor recurenţilor, instanţa de control judiciar reţine următoarele:
În mod corect a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii opusă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, reiterată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice conform art. 2 din O.U.G. nr. 96/2012, din actele dosarului rezultând că reclamantul nu a eludat dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind formulată plângerea prealabilă împotriva notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 29 mai 2012 (forma rectificată a notei din 7 mai 2012). S-a constatat că nota de constatare din 19 iunie 2012 reprezintă forma rectificată a notei de constatare din 29 mai 2012, de altfel fiind asumată de către autoritatea de management constatarea existenţei unor nereguli şi diferind doar sumele reprezentând corecţiile financiare aplicate în baza art. 27 şi a Anexei (Partea I) la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Opinia instanţei de fond că prin emiterea actelor contestate autoritatea pârâtă a încălcat principiul neretroactivităţii legii nu va fi menţinută, de altfel considerentele sentinţei pe acest aspect fiind contradictorii. Deşi acceptă că activitatea de constatare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli este definită în acelaşi mod în O.G. nr. 79/2003 [art. 2 lit. f) şi în O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 alin. (1) lit. i)], că modul de individualizare a obligaţiilor de plată reglementat prin O.U.G. nr. 66/2011 este în acord cu principiul proporţionalităţii consacrat de legislaţia comunitară, prin aplicarea de corecţii financiare stabilite sub forma unor reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari (conform Anexei, între 2% şi 100% din valoarea contractului), judecătorul fondului conchide după o amplă analiză a legislaţiei naţionale şi comunitare că este nelegală nota de constatare din 18 iunie 2012 în ceea ce priveşte sancţiunile aplicate printr-un act normativ care a intrat în vigoare ulterior încheierii contractelor de către reclamant în cadrul procedurii de achiziţie publică.
Aprecierile instanţei de fond referitoare la inaplicabilitatea sancţiunilor administrative prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011 date fiind dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 2988/95 nu se susţin. În eventualitatea în care controlul s-ar fi desfăşurat sub incidenţa vechii reglementări (O.G. nr. 79/2003) atunci întreaga sumă decontată de autoritatea contractantă-pentru realizarea unui contract atribuit cu încălcarea prevederilor legale în materie de achiziţii publice, devenea neeligibilă şi asupra ei, în integralitate, se putea emite un titlu de creanţă (respectiv o corecţie de 100%). Aplicarea în timp a O.G. nr. 79/2003 a generat stabilirea unor debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, ca urmare a restituirii integrale a sumelor de care au beneficiat în mod necuvenit. Art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 consacră principiul proporţionalităţii, principiu care îşi găseşte exprimarea concretă în Anexa 1 a ordonanţei, în care sunt stabilite procentual corecţiile fiscale pentru fiecare abatere constatată.
Prevederile de natură fiscală ale celor două ordonanţe reglementează în mod evident situaţiile juridice obiective, astfel încât aplicarea unor corecţii fiscale mai favorabile reglementate de legea nouă (O.U.G. nr. 66/2011) unor situaţii juridice obiective (nereguli) consumate sub imperiul legii vechi (O.G. nr. 79/2003) nu încalcă principiul neretroactivităţii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi nici principiul legalităţii consacrat în materie fiscală. Mai mult, O.U.G. nr. 66/2011 conţine şi norme de procedură fiscală, de imediată aplicare, cu excepţia situaţiei tranzitorii reglementate de art. 66.
În acelaşi timp, în mod greşit, raportându-se la art. 2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95, prima instanţă consideră aplicabilă teza I a acestei dispoziţii comunitare, eliminând-o pe cea de-a II-a teză (teza finală) potrivit căreia: „în cazul modificării ulterioare a dispoziţiilor care impun sancţiuni administrative şi carte sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispoziţiile mai favorabile”. Contrar celor reţinute de prima instanţă nu este deloc discutabil caracterul mai favorabil al dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, fiind evident că reprezintă o dispoziţie mai favorabilă aplicarea unor corecţii financiare sub forma unor reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în funcţie de abaterea constatată, chiar dacă pentru unele abateri corecţia/reducerea poate fi de 100.
Referitor la principiul securităţii raporturilor juridice, parte a ordinii juridice comunitare, şi la previzibilitatea legislaţiei, se constată că O.U.G. nr. 66/2011 nu impune reguli noi, sancţionând în fapt încălcarea prevederilor contractuale. În speţă, părţile contractante îşi cunosc neechivoc drepturile şi obligaţiile din momentul încheierii contractului de finanţare din 16 iunie 2010.
În mod judicios, însă, instanţa fondului a reţinut că nu se confirmă abaterile/neregulile constatate prin actul administrativ contestat, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare înregistrată la autoritatea pârâtă din 19 iunie 2012.
Au fost vizate contractele încheiate de Municipiul Piatra Neamţ (beneficiarul finanţării nerambursabile), în implementarea contractului de finanţare din 16 iunie 2010, respectiv contractul de servicii (înregistrat la reclamant din 13 decembrie 2010) prestator fiind asocierea SC A.G. SRL - SC A.C.Z.C. SRL şi contractul de execuţie lucrări (înregistrat la reclamant în data de 22 februarie 2011, modificat prin actul adiţional din data de 4 august 2011), executant fiind asocierea S.C. I.M. S.A. - SC A.S. SRL - SC I. SA.
S-a reţinut că referitor la contractul de lucrări nu este indicat temeiul de drept al neregulii, considerându-se ca insuficient detaliate informaţiile în raport de care se acordă punctajul pentru prezentarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor.
În condiţiile în care criteriul de atribuire a fost oferta ca mai avantajoasă din punct de vedere economic, s-ar putea imputa caracterul imprecis al criteriilor de atribuire, însă autoritatea contractantă poate stabili nu numai criterii cantitative, ci şi calitative cum este, în speţă, gradul de detaliere al informaţiilor referitoare la executarea lucrărilor.
În actul administrativ contestat nu se face trimitere la nicio probă din care să rezulte că prin acest criteriu s-au încălcat principiile transparenţei, egalităţii de tratament şi nediscriminării, neexistând menţiuni şi dovezi cu privire la operatorii economici implicaţi în cele două proceduri de atribuire care ar fi fost vătămaţi prin încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică consacrate prin art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
În privinţa deciziei din 1 august 2012 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin care s-a respins ca rămasă fără obiect contestaţia formulată de U.A.T. Piatra Neamţ împotriva notei de constatare din 29 mai 2012, în mod just instanţa fondului a făcut aplicaţia art. 18 alin. (1) cu referire la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 dispunând anularea acesteia, cu motivarea că în mod greşit s-a refuzat soluţionarea pe fond a contestaţiei câtă vreme chiar organul de soluţionare precizează că nota de constatare din 29 mai 2012 a fost rectificată prin nota de constatare din 19 iunie 2012.
Cererea de suspendare a executării a fost corect examinată din perspectiva condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. t) şi lit. ş) din Legea nr. 554/2004, iar criticile recurentului cu privire la această soluţie nu vor fi primite, cu atât mai mult cu cât prin decizia de faţă se menţine soluţia instanţei de fond, iar suspendarea s-a dispus până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
În privinţa cheltuielilor de judecată efectuate de intimat (onorariu avocat) în această fază procesuală şi dovedite cu factura din 27 ianuarie 2014 Curtea va face aplicaţia art. 274 alin. (3) C. proc. civ., acordându-le parţial, respectiv în limita sumei de 3.000 RON.
Având în vedere cele expuse, dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (în calitate de succesor al fostului Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului) împotriva sentinţei civile nr. 65 din 14 martie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Obligă recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la plata sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată stabilite conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2726/2014. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2579/2014. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
