ICCJ. Decizia nr. 2430/2014. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2430/2014
Dosar nr. 678/42/2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin Sentinţa nr. 221 din 8 octombrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de S.I. în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor.
2. Cererea de recurs
Prin cererea de recurs formulată, reclamantul a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, arătând că instanţa nu a cercetat cu diligenţa necesară cererea formulată, nu a reţinut şi nu a aplicat corect dispoziţiile actelor normative de nivel superior naţional şi european.
A precizat că a probat temeinicia cererii formulate cu înscrisuri, iar din toate actele depuse rezultă prejudiciul material previzibil ce se poate produce în viitorul apropiat, însă instanţa de fond nu a ţinut cont de acestea, fiind indicate ca temei al recursului formulat dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
3. Apărările intimatului
Ministerul Transporturilor, la data de 19 februarie 2014, a depus întâmpinare cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. XVII alin. (3) teza a doua C. proc. civ., prin care a invocat excepţia nulităţii recursului şi excepţia lipsei de interes în promovarea acestei căi de atac.
4. Procedura de soluţionare a recursului
4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24 martie 2014, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ.
Părţile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
4.2. Cu privire la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. a), e) şi alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat a constatat că recursul nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), e) şi alin. (2) C. proc. civ.
Astfel, completul de filtru a constatat că cererea de recurs nu cuprinde numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care întocmeşte cererea de recurs şi nici nu este semnată de avocat, că recurentul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de lei, datorată conform art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
De asemenea, se constată că, la cererea de recurs, nu a fost depusă împuternicire avocaţială.
S-a constatat că în raport cu dispoziţiile art. 487 C. proc. civ., recursul a fost motivat cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, având în vedere faptul că sentinţa a fost comunicată reclamantului la data de 29 octombrie 2013, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanţa de fond la data de 7 noiembrie 2013, cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de lege.
4.3. Soluţia instanţei de recurs. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, având în vedere că cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 493 alin. (5) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul formulat de S.I. împotriva Sentinţei nr. 221 din 8 octombrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 2429/2014. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2433/2014. Contencios. Anulare act... → |
---|