ICCJ. Decizia nr. 2792/2014. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2792/2014
Dosar nr. 4001/1/2013
Şedinţa publică de la 12 iunie 2014
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin hotărârea din 4 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a respins memoriului formulat de doamna judecător P.C. şi s-au validat rezultatele concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizat în perioada 7 ianuarie-31 mai 2013, conform listei cuprinzând rezultatele finale cuprinse în Anexa 1 (care face parte integrantă din hotărâre).
Pentru a hotărî astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut următoarele:
Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 4 ianuarie 2013 a fost aprobată organizarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 7 ianuarie-31 mai 2013, la Bucureşti, pentru un număr de 29 posturi vacante, respectiv 10 locuri la secţia penală, 7 locuri la secţia I civilă, 6 locuri la secţia a II-a civilă şi 6 locuri la secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin aceeaşi hotărâre fiind aprobată, de asemenea, tematica, bibliografia concursului, formularul tipizat al cererii de înscriere, precum şi calendarul de desfăşurare a concursului.
Cu privire la condițiile concursului, s-a reținut că acesta s-a desfășurat conform dispozițiilor art. 527 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, precum și ale Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74 din 31 ianuarie 2012.
De asemenea, s-a reținut că la concurs au depus cereri de înscriere 58 de candidați, patru dintre aceștia fiind respinși de comisia de organizare pentru nerespectarea dispozițiilor art. 5 din Regulament, iar doi dintre candidații respinși au formulat contestații ce au fost respinse, iar un candidat a formulat recurs împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, motiv pentru care hotărârea a fost suspendată de drept prin efectul legii, cu consecința posibilității participării la concurs a doamnei judecător, urmând ca situația să se definitiveze după soluționarea recursului.
În ceea ce privește această candidată, s-a reținut că întrucât nu a obținut punctajul minim la proba privind evaluarea hotărârilor judecătorești, a fost declarată respinsă.
Totodată s-a mai reținut că un număr de 7 candidați au depus cereri de retragere, iar doi candidați nu s-au prezentat la dintre probele de concurs.
Cu privire la examinarea candidaților s-a reținut că la prima probă au fost supuse evaluării câte 30 de hotărâri pentru fiecare candidat, anonimizate, câte 10 hotărâri depuse de candidaţi împreună cu cererea de înscriere şi câte 20 transmise de colegiile de conducere ale curţii de apel respectiv parchetelor de pe lângă curţile de apel, conform prevederilor art. 21 şi urm. din Regulament, iar doi candidaţi nu au depus cele 10 hotărâri menţionate şi nu au fost depuse sesizări ale opiniei publice în legătură cu hotărârile şi actele candidaţilor supuse dezbaterii publice o perioadă de 7 de zile.
De asemenea, s-a reținut că împotriva punctajului obţinut au formulat contestaţie un număr de 30 candidaţi, fiind admise un număr de 16 contestaţii de către comisia de contestaţii, iar pentru că potrivit dispoziţiilor art. 241 din Regulament pentru a fi declarat admis la această probă candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 28 de puncte, doar un număr de 9 candidaţi, care nu au obţinut punctajul minim, au fost declaraţi respinşi la această probă de concurs.
În ce privește cea de-a doua probă, s-a reținut că aceasta a constat într-un interviu ce s-a desfăşurat în datele de 15 şi 16 mai 2013 şi a constat potrivit dispoziţiilor art. 25 şi urm. din Regulament în evaluarea candidaţilor, punctajul maxim acordat fiind de 20 de puncte.
Având în vedere punctajul maxim și punctajul minim prevăzute de art. 27 din Regulament, la această probă au fost respinși 16 dintre candidați, iar doi dintre ei au formulat contestații ce au fost respinse ca inadmisibile.
Referitor la cea de-a etapă, s-a reținut că aceasta a constat într-o probă scrisă teoretică și practică conform prevederilor art. 28-art. 40 din Regulament, iar în urma rezultatelor obținute, la secția I civilă, a fost formulată o contestație la materia jurisprudența C.E.D.O., 5 contestații la disciplina drept civil și 4 contestații la drept procesual civil, toate fiind respinse ca neîntemeiate.
Cu privire la contestațiile formulate la secția a II-a civilă, s-a reținut că s-a formulat una la materia drept civil și 2 la drept procesual civil, fiind respinse ca neîntemeiate.
La secţia penală la materia drept penal au fost formulate 5 contestaţii de 5 candidaţi, acestea fiind admise, în consecinţă dispunându-se anularea unei întrebări. La disciplina drept procesual penal au fost formulate 3 contestaţii de către 3 candidaţi, contestaţii ce au fost admise, iar întrebarea vizată a fost modificată indicându-se un alt răspuns corect decât cel din baremul iniţial, iar la secţia contencios administrativ şi fiscal s-au formulat 4 contestaţii Ia disciplina drept procesual civil, din care 3 au fost admise şi s-a dispus anularea unei întrebări.
A fost respinsă singura contestație formulată împotriva notelor obţinute la probele scrise, după analizarea acesteia de către comisia de contestaţii.
În privința mediilor obținute, s-a constatat că toţi cei 21 candidaţi îndeplinesc condiţia de medie prevăzută în art. 41 din regulament pentru a fi declaraţi admişi şi se încadrează în numărul de posturi scoase la concurs pentru secţiile pentru care au optat.
S-a mai reţinut că doamna judecător S.G. şi doamna judecător V.V. au formulat contestaţie împotriva punctajului obţinut la interviul susţinut, contestaţii respinse ca inadmisibile, iar cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a concursului, se reţine că a fost formulat un memoriu de doamna judecător P.C. prin care a semnalat absenţa de pe site a lucrărilor candidaţilor după expirarea perioadei de dezbatere publică solicitând comunicarea propriilor lucrări și ulterior prelungirea termenului de contestare, precum și publicarea pe site a tuturor lucrărilor candidaților.
S-a apreciat ca neîntemeiat memoriul formulat de dna judecător P.C., întrucât regulamentul concursului nu prevede nici posibilitatea prelungirii termenului de contestare a rapoartelor de evaluare și nici posibilitatea republicării lucrărilor candidaților pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, ulterior perioadei de dezbatere publică, toate lucrările candidaților fiind publicate pe site-ul Consiliului, după anonimizarea lor.
În fine, avându-se în vedere dispozițiile art. 43 din Regulament, ale art. 36 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 317/2004, s-a dispus validarea rezultatelor concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 7 ianuarie-31 mai 2013.
În temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 împotriva hotărârii din 4 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a formulat contestație S.G.
În motivarea contestaţiei s-au punctat următoarele aspecte:
- Hotărârea din data de 4 iunie 2013 nu îndeplineşte condiţiile formale stabilite prin art. 29 alin. (4)-alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modalitatea de „comunicare” a acesteia constând într-o adresă de înştiinţare care nu poartă semnătura preşedintelui Consiliului şi nu conţine motivarea soluţiei adoptate ceea ce este în dezacord cu art. 26 alin. (2) şi art. 29 alin. (5) din acelaşi act normativ, dispoziţii a căror finalitate este asigurarea unor minime garanţii procesuale contestatorului şi în lipsa cărora vătămarea este evidentă, hotărârea atacată fiind lovită de nulitate;
- Din cuprinsul dispoziţiilor art. 527 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin O.U.G. nr. 81/2012, rezultă că legiuitorul a deschis calea de atac a contestaţiei împotriva rezultatelor concursului de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără vreo deosebire de etapele parcurse, delegând Consiliului Superior al Magistraturii dreptul de a stabili „modalitatea de contestare”, iar nu pe acela de a suprima o atare cale de atac în cazul uneia sau alteia dintre probele/etapele concursului respectiv.
Prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii din 27 decembrie 2012 este reglementată procedura de desfăşurare a interviului, fără să concretizeze modalitatea de contestare şi să stabilească un interval de timp rezonabil între data publicării rezultatelor probei interviului şi cea a susţinerii probei scrise. Stabilirea, prin regulamentul Consiliul Superior al Magistraturii, a unei etape a concursului (cum este interviul susţinut în faţa Plenului) ale cărei rezultate nu sunt supuse nici unei modalităţi de contestare echivalează unei restrângeri a domeniului de aplicare a legii, printr-un act administrativ cu forţă juridică inferioară. În acest context, în mod greşit intimatul a reţinut inadmisibilitatea contestaţiei care îi este deschisă contestatoarei prin art. 527 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, astfel încât se impune anularea hotărârii Plenului Consiliul Superior al Magistraturii din data de 4 iunie 2013 şi soluţionarea pe fond a contestaţiei din perspectiva normelor legale, art. 521 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, art. 524 din acelaşi act normativ şi art. 25 alin. (2) din Regulamentul emis de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea acestei dispoziţii legale.
Contestatoarea consideră că nu este nicio justificare pentru a nu-i fi acordat punctajul maxim alocat celor patru criterii stabilite în art. 26 din Regulament şi menţionate în raportul de evaluare, şi anume 14 puncte, acest punctaj fiind deja superior celui pe care îl contestă, de numai 11,6 puncte.
Mai afirmă contestatoarea că evaluarea făcută în urma probei interviului susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a reprezentat un adevărat exerciţiu de umilinţă, fiind departe de a constitui un mijloc de evaluare a integrităţii sale.
Întrucât a fost lipsită în mod injust de dreptul de a participa la proba scrisă cu caracter practic, contestatoarea solicită, în subsidiar, să se constate că este îndreptăţită să susţină această probă într-un termen rezonabil pentru că, doar în acest fel, ar beneficia de o reparaţie adecvată.
S-a anexat adresa de comunicare emisă de Consiliul Superior al Magistraturii către contestatoare.
Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia de conexitate faţă de existenţa pe rolul Înaltei Curţi a Dosarului nr. 3149/1/2013, însă în şedinţa publică de la 3 aprilie 2014 s-a luat act că s-a renunţat la susţinerea acestei excepţii având în vedere că la data de 25 februarie 2014 s-a soluţionat contestaţia formulată de aceeaşi contestatoare împotriva dispoziţiei Plenului Consiliul Superior al Magistraturii prin care s-a realizat evaluarea în cadrul interviului susţinut în data de 15 mai 2013 pentru concursul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pe fondul cauzei, intimatul a subliniat că procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reglementată la nivelul legislaţiei primare de prevederile art. 52 din Legea nr. 303/2004, republicată, modificată şi completată ulterior, iar la nivelul legislaţiei secundare de Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aprobat prin hotărârea din 31 ianuarie 2012 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare. Proba interviului este prevăzută la art. 25-art. 27 din Regulamentul menţionat şi constituie o probă cu caracter eliminatoriu, candidaţii trebuind să obţină un punctaj minim de 14 puncte pentru a fi declaraţi „admişi” la această probă, conform art. 27 alin. (2) din Regulament. Contestatoarea a fost declarată respinsă deoarece a obţinut la această probă un punctaj de 11,60 puncte. Regulamentul nu prevede că evaluarea şi punctajul se acordă de membrii Plenului prin adoptarea unei hotărâri; procedura de interviu reglementată în art. 26 din Regulament stabileşte că fiecare din membrii Plenului prezenţi completează pentru fiecare candidat o fişă de evaluare pe care notează fiecare criteriu între 0 şi maximul punctajului alocat. În conformitate cu dispoziţiile art. 9 pct. 18 şi pct. 19 din Regulament, centralizarea punctajelor, calcularea punctajului mediu şi întocmirea fişei centralizatoare revin comisiei de organizare. În speţă, contestaţia a vizat punctajul acordat la proba interviului, punctaj care se regăseşte în tabelul cu rezultatele obţinute de candidaţi la interviu, publicat la data de 17 mai 2013. Este vorba, aşadar, de o etapă a concursului de promovare, etapă care potrivit Regulamentului nu prevede posibilitatea contestării punctajului obţinut în urma susţinerii interviului. În lipsa unei reglementări, în Regulament, a modalităţii distincte de contestare a rezultatului obţinut la interviu, o eventuală contestaţie îndreptată împotriva acestei evaluări este inadmisibilă.
În susţinerea punctului său de vedere, intimatul a făcut trimitere la doctrină, statuându-se că nu pot face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ deciziile comisiilor de concurs pentru accederea într-o profesie sau obţinerea unui post, precum şi la jurisprudenţa C.E.D.O. care a decis, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru exercitarea unei profesii se apropie de un examen şcolar sau universitar, îndepărtându-se astfel de garanţiile instituite de art. 6 parag. 1 din Convenţie.
Conchide intimatul că, date fiind aspectele expuse, instanţa nu se poate substitui membrilor Plenului CSM în privinţa evaluării prevăzută de art. 20 lit. b) din Regulamentul aprobat prin hotărârea din 31 ianuarie 2012 A Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu modificările ulterioare.
Examinând contestaţia formulată în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva hotărârii din 4 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Înalta Curte reţine că aceasta este nefondată şi o va respinge pentru cele ce vor fi punctate în continuare.
Prin hotărârea din 4 iunie 2012 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus respingerea memoriului formulat de doamna judecător P.C. (art. 1) şi validarea rezultatelor concursului de promovare în funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizat în perioada 7 ianuarie-31 mai 2013, conform listei cuprinzând rezultatele finale cuprinse în Anexa 1, care face parte integrantă din hotărâre (art. 2).
În cuprinsul hotărârii se regăseşte menţiunea „Plenul mai reţine că doamna judecător S.G. şi doamna judecător V.V. au formulat contestaţie împotriva punctajului obţinut la interviul susţinut, contestaţii respinse ca inadmisibile”.
Contestaţia de faţă vizează aşadar numai soluţia de inadmisibilitate a cererii prin care S.G., judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi candidat la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizat în perioada 7 ianuarie-31 mai 2013, a solicitat reevaluarea punctajului obţinut la proba interviului, contestând actul de dispoziţie al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a realizat şi publicat evaluarea în urma interviului susţinut la acest concurs, inclusiv împotriva fişei centralizatoare a rezultatelor şi a fişelor de evaluare completate de membrii Plenului (conform ordinii de zi a Plenului din data de 4 iunie 2013).
Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reglementată de art. 52 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, modificată şi completată, şi de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aprobat prin hotărârea din 31 ianuarie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare.
Contestatoarea a susţinut că potrivit art. 527 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 revenea Consiliului Superior al Magistraturii obligaţia de a stabili prin regulament, procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum şi faptul că nereglementarea prin regulament a modalităţilor de contestare a probei interviului echivalează cu o restrângere a domeniului de aplicare a legii.
Procedura de interviu este reglementată în art. 26 din Regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, iar prin art. 9 pct. 18 şi pct. 19 din acelaşi Regulament se stabilesc, ca atribuţii ale comisiei de organizare: centralizarea punctajelor acordate de membrii Plenului, calcularea punctajului mediu şi întocmirea fişei centralizatoare.
Conform Regulamentului în discuţie pentru „interviu” ca etapă a concursului de promovare nu se prevede posibilitatea contestării punctajului obţinut în urma susţinerii interviului, iar lipsa unei astfel de reglementări derivă în principal din caracterul oral al probei; în plus, nereglementarea unei căi de atac împotriva evaluării realizate în cadrul interviului nu contravine dispoziţiilor art. 527 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 în condiţiile în care acestea fac trimitere generic la modalitatea de contestare a rezultatelor, fără a se stabili în mod expres rezultatele susceptibile de contestare.
Cadrul normativ este stabilit prin Regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 474/2012 (care pune în aplicare art. 527 prin Legea nr. 303/2004), astfel că în mod just s-a considerat ca inadmisibilă contestaţia formulată de S.G., contestaţie al cărei conţinut este menţionat în ordinea de zi a Plenului din data de 4 iunie 2013.
Pe cale de consecinţă, va fi respinsă ca nefondată contestaţia formulată în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modificată şi completată, împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 iunie 2013 prin care s-a respins contestaţia înregistrată în data de 20 mai 2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de S.G. împotriva hotărârii din data de 4 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia înregistrată în data de 20 mai 2013.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2775/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2794/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
