ICCJ. Decizia nr. 3160/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3160/2014
Dosar nr. 5397/2/2012*
Şedinţa publică de la 9 septembrie 2014
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. 5397/2/2012 din 5 iulie 2012, reclamantul Z.I. a chemat în judecată pe pârâtul Biroul Electoral Central solicitând anularea în întregime a Deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de pârât prin care s-a dispus anularea parţială a alegerilor pentru consiliul local şi primarul municipiului Mangalia şi repetarea scrutinului, precum şi a tuturor actelor şi procedurilor subsecvente generate de această decizie.
La termenul din 5 septembrie 2012, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare a acţiunii prin care a arătat că înţelege să se judece cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că această autoritate a preluat atribuţiile Biroului Electoral Central, după ce acesta şi-a încetat activitate conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008.
Prin încheierea din 5 septembrie 2012, Curtea a dispus, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 introducerea în cauză şi a persoanelor ale căror cereri au fost admise prin hotărârea atacată, şi anume a pârâţilor R.C., Partidul Naţional Liberal - Filiala Judeţeană Constanţa şi Partidul Social Democrat - Organizaţia Judeţeană Constanţa.
Prin Sentinţa civilă nr. 985 din 13 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă şi a respins acţiunea, astfel cum a fost precizată, constatând existenţa autorităţii de lucru judecat.
Sentinţa de mai sus a fost casată prin Decizia nr. 7470 din 28 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Cauza a fost înregistrată spre rejudecare sub nr. 5397/2/2012* din 16 ianuarie 2014.
La termenul din 9 aprilie 2014, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, excepţii invocate prin întâmpinările pârâţilor.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 1271 din 16 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă; s-a respins acţiunea formulată de reclamantul Z.I. în contradictoriu cu pârâţii Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat - Organizaţia Constanţa şi R.C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de apel a reţinut că prin hotărârea a cărei anulare se solicită, Biroul Electoral Central a anulat alegerile pentru consiliul local şi primarul municipiului Mangalia desfăşurate la data de 10 iunie 2012 şi a dispus repetarea scrutinului la data de 24 iunie 2012.
Având în vedere că reclamantul a fost candidatul care la alegerile anulate a obţinut cel mai mare număr de voturi, s-a considerat că acesta are un interes legitim de a solicita anularea Hotărârii nr. 214 din 15 iunie 2014.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, s-a reţinut că Legea nr. 67/2004 nu cuprinde dispoziţii care să prevadă o cale de atac specială prin care să poată fi contestate în faţa instanţelor judecătoreşti hotărârile Biroului Electoral Central prin care s-a dispus anularea alegerilor dintr-o circumscripţie şi nici dispoziţii care să prevadă că astfel de hotărâri sunt definitive şi nu pot fi atacate în faţa instanţelor judecătoreşti.
Astfel, în lipsa unor dispoziţii speciale cuprinse în Legea nr. 67/2004, s-a considerat că sunt aplicabile dispoziţiile generale ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, care recunosc persoanei vătămate printr-un act administrativ posibilitatea de a solicita instanţei de contencios administrativ anularea actului.
S-a reţinut şi că Hotărârea nr. 214 din 15 iunie 2014 a Biroului Electoral Central prin care au fost anulate alegerile pentru consiliul local şi primarul municipiului Mangalia din 10 iunie 2012 întruneşte toate condiţiile prev. de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi calificat act administrativ, astfel că a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, ca nefondată.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, s-a reţinut că într-un litigiu de contencios administrativ calitate procesuală pasivă o are autoritatea care a emis actul administrativ a cărei anulare se solicită, iar în cauză, actul administrativ contestat este emis de Biroul Electoral Central, şi nu de către Autoritatea Electorală Permanentă, instituţie cu atribuţii distincte.
S-a concluzionat că Autoritatea Electorală Permanentă nu are calitate procesuală pasivă în cauza de faţă, întrucât nu este nici autoritatea publică emitentă a actului contestat şi nici succesorul fostului Birou Electoral Central de la care să fi preluat calitatea procesuală fiind admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă
Recursul
Împotriva acestei sentinţe au formulat recursuri reclamantul Z.I. şi pârâtul R.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin recursul declarat, pârâtul R.C., în contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, a dezvoltat următoarele critici faţă de soluţia adoptată de prima instanţă, indicând incidenţa motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la art. 304 ind. 1 C. proc. civ.:
A apreciat că instanţa de fond a soluţionat în mod greşit excepţia inadmisibilităţii acţiunii, precizând că, din interpretarea dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 67/2004, rezultă că hotărârea privind anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală este definitivă fără a mai exista posibilitatea contestării în faţa instanţei de judecată.
S-a susţinut că scopul legiuitorului l-a constituit finalizarea alegerilor în termenul stabilit şi validarea primarului în termen de maxim 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor.
S-a arătat că Hotărârea nr. 214 din 15 iunie 2012 este definitivă şi irevocabilă, raportat la dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă.
Reclamantului Z.I. a solicitat prin recursul formulat admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.
A fost criticată hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate, apreciindu-se că aceasta nu răspunde tuturor cererilor formulate, că nesocoteşte principiul contradictorialităţii, că nu soluţionează toate excepţiile invocate, fiind dată cu interpretarea eronată a legii.
În acest sens, s-a arătat că, în mod greşit, s-a apreciat că termenul din data de 26 februarie 2014 reprezintă prima zi de înfăţişare, fiind respinsă astfel cererea de introducere în cauză a Biroului Electoral Central - prin Autoritatea Electorală Permanentă.
De asemenea, s-a arătat că prima instanţă nu a supus dezbaterii în şedinţa publică şi nu s-a pronunţat asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, invocată de intimatul-pârât R.C.
Pe fondul cauzei a susţinut că soluţia instanţei este greşită întrucât, faţă de dispoziţiile art. 5 din H.G. nr. 947/2004, Hotărârii nr. 2 din data de 19 martie 2007 privind Regulamentul de funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente, aceasta are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor, exercitând o funcţie de reprezentare a statului român.
Procedura în faţa instanţei de recurs
Recurentul - pârât a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs.
Examinând cauza prin prisma motivelor formulate de recurenţi şi a prevederilor art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că hotărârea recurată este criticabilă prin prisma modului în care a fost soluţionată excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâţii P.N.L. - Filiala Judeţeană Constanţa şi R.C. referitor la imposibilitatea atacării deciziei Biroului Electoral Central în faţa instanţei de judecată.
În fapt, instanţa a fost învestită cu acţiunea formulată de reclamantului Z.I., în temeiul art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1), art 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 39 din Legea nr. 67/2004 prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 214 din data de 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central.
Prin Decizia nr. 214 din data de 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central s-a dispus anularea alegerilor pentru consiliul local şi primarul municipiului Mangalia şi repetarea scrutinului pentru consiliul local şi primarul municipiului Mangalia, judeţul Constanţa la data de 24 iunie 2012 în baza aceloraşi liste electorale, liste de candidaţi şi candidaturi independente.
În drept, decizia contestată a fost emisă în baza dispoziţiilor art. 37 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 67/2004 care prevăd că Biroul Electoral Central "soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o";
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (2):
3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în M. Of. al României, Partea I.
(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţa publică.
(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în M. Of. al României, Partea I.
Din interpretarea acestor texte de lege, precum şi din interpretarea coroborată a dispoziţiilor Legii nr. 67/2004 precum şi ale Legii nr. 35/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004, instanţa de control judiciar constată că hotărârea pronunţată de Biroul Electoral Central în soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală în cazul unei fraude electorale, nu este supusă niciunei căi de atac.
Dacă ar fi existat o astfel de posibilitate, aceasta ar fi fost indicată expres de către legiuitor, aşa cum a făcut-o în alte situaţii, (art. 39 alin. (2) când competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).
În ceea ce priveşte aprecierea Curţii de apel, în sensul că, deşi Legea nr. 67/2004 nu cuprinde dispoziţii care să prevadă posibilitatea contestării deciziei, aceasta poate fi atacată potrivit legii contenciosului administrativ, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 exceptează de la controlul instanţei de contencios, actele administrative pentru care este prevăzută prin lege organică o altă procedură.
Inadmisibilitatea, în speţă, vizează o situaţie juridică pe care legea nu o prevede, sau care este interzisă de lege.
În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a mai pronunţat, în situaţii similare şi prin alte decizii (ex. Decizia nr. 290/2013).
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte va admite recursul declarat de R.C. şi va modifica în parte sentinţa atacată în sensul că va respinge acţiunea ca inadmisibilă.
Pe cale de consecinţă, recursul declarat de reclamantul Z.I. va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Z.I. împotriva Sentinţei nr. 1271 din 16 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Admite recursul declarat de R.C. împotriva aceleaşi sentinţe.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea ca inadmisibilă.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3145/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3283/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
