ICCJ. Decizia nr. 3174/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3174/2014
Dosar nr. 1325/2/2013
Şedinţa publică de la 10 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1325/2/2013 la data de 15 februarie 2013 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC F. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.S., să se constate nulitatea absolută a Comunicării C.N.A.S. nr. 1971 transmisă reclamantei prin e-mail în data de 2 august 2012, în raport de încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011, a art. 7 din Legea nr. 455/2001 precum şi ale art. 3 alin. (1) lit. b) din C. fisc., dar şi în raport de caracterul eronat al datelor cuprinse în aceasta.
Pârâta C.N.A.S. - direcţia juridic şi contencios administrativ, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a Cererii 1 de anulare a Comunicării C.N.A.S. nr. 1971 transmise în format electronic la data de 2 august 2012, cu privire la obligaţia de plată reprezentând contribuţia de clawback aferentă trim. II al anului 2012.
Prin încheierea de şedinţă de la acea dată, Curtea a încuviinţat proba cu înscrisurile deja depuse la dosar, a prorogat cererea întemeiată pe art. 172 C. proc. civ., a respins proba cu interogatoriul pârâtei ca fiind neutilă şi a prorogat administrarea probei cu expertiza contabilă, după administrarea probei cu înscrisuri, pentru considerentele reţinute în cuprinsul încheierii.
La termenul din 19 iunie 2013, curtea de apel a respins ca nefiind utilă cauzei cererea formulată de reclamantă în temeiul art. 172 C. proc. civ., precum şi proba cu expertiză contabilă ce a fost prorogată, pentru considerentele reţinute în cuprinsul încheierii de şedinţă de la acea dată.
Prin sentinţa civilă nr. 2114 din 25 iunie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta SC F. SA, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.S.
A anulat comunicarea C.N.A.S. din 02 august 2012 (data comunicării către reclamantă) şi purtând nr. D.G. din 31 iulie 2012.
In baza art. 247 alin. (3) C. proc. civ., a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
I. Situaţia de fapt
În fapt, prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei - contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii s-a prevăzut aplicarea, începând cu data de 1 octombrie 2011, a unei contribuţii trimestriale datorate de anumite societăţi care îşi desfăşoară activitatea în industria farmaceutică (cunoscută sub denumirea de contribuţie clawback).
Conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 77/2011, entităţile care au obligaţia de a declara şi plăti contribuţia clawfraek sunt fie deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţa a medicamentelor, în cazul în care aceştia sunt persoane juridice din România, fie persoanele juridice române desemnate reprezentaţi legali ai deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţa a medicamentelor, din străinătate.
În legătură cu această contribuţie de clawback, C.N.A.S. a comunicat reclamantei prin e-mail în data de 2 august 2012, Notificarea în legătură cu medicamentele suportate din F.N.U.A.S.S. şi bugetul M.S. corespunzătoare trim. II/2012.
În acest sens, reclamanta a depus la C.N.A.S., în termenul legal, contestaţia înregistrată la C.N.A.S. cu nr. 9234 din 13 august 2012, prin care a solicitat C.N.A.S. modificarea parametrilor comunicaţi prin diminuarea acestora cu 166.412,6 lei.
1. Cu privire la primul motiv de nulitate invocat, legat de nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, „deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţa a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora au obligaţia de a plăti (...), o contribuţie trimestrială calculată conform prezentei ordonanţe de urgenţă".
Contribuţia datorată pentru trim. II/al anului 2012 se determină pe baza formulei de calcul prevăzută de O.U.G. nr. 77/2011, utilizând următoarele valori:
(i) valoarea vânzărilor individuale trimestriale de nente ale fiecărui plătitor de contribuţie, suportate din F.N.U.A.S.S. si din bugetul M.S. („Vit");
(ii) valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţa ale fiecărui plătitor de contribuţie, suportate din F.N.U.A.S.S. şi din bugetul M.S. („Vitr”);
(iii) valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. şi din bugetul M.S. (Vit);
(iv) valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referinţă suportate din F.N.U.A.S.S. şi din bugetul M.S. („Vitr").
Art. 31 alin. (4) din acelaşi act normativ prevede că, Vitr „se stabileşte de către C.N.A.S. pe fiecare plătitor de contribuţie" şi „se comunică de către C.N.A.S. fiecărui plătitor de contribuţie ".
Notificarea ce face obiectul prezentei cauze, emisă de C.N.A.S. cu privire la contribuţia aferentă trim. II al anului 2012 cuprinde doar două valori, respectiv: Vit şi VTt, deşi potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 Vitr trebuie determinat şi comunicat de C.N.A.S.
Potrivit legii, valoarea Vitr trebuie determinată şi comunicată de către C.N.A.S. şi nu poate fi calculată în mod independent de către SC F. SA.
A mai reţinut prima instanţă că pârâta a susţinut că, pentru calcularea valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţă ale fiecărui plătitor de contribuţie (Vitr), pârâta a comunicat deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă/reprezentanţilor legali ai acestora la adresa de poştă electronică comunicată de aceştia, valoarea vânzărilor de medicamente care se suportă potrivit legii din F.N.U.A.S.S. şi din buget M.S. pentru anul 2011, în sumă de 6.748.766.077,16 lei, precum şi valoarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuţie pentru piui 2011 pentru medicamentele depuse la C.N.A.S. în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, transmise în trim. I/2012, respectiv toate elementele care stau la baza calculării Vitr, respectiv Valoarea vânzărilor totale trimestriale care se suportă potrivit legii din F.N.U.A.S.S. şi din buget M.S. (Vit pentru trim. II/2012, înregistrate conform declaraţiilor furnizorilor de servicii medicale şi de medicamente, în valoare de 1.839.769.174,37 cât şi valoarea vânzărilor individuale (Vit) înregistrate în trim. II/2012).
Curtea de apel a constatat că pârâta nu se poate sustrage obligaţiei legale, clare şi precise de a comunica factorul „Vitr", obligaţie care este stabilită prin texte legale ce nu lasă urmă de îndoială sau de interpretare: art. 31 alin. (4) care prevede ca Vitr „se stabileşte de către C.N.A.S. pe fiecare plătitor de contribuţie"; si „se comunica de către C.N.A.S. fiecărui plătitor de contribuţie".
Prin urmare, a apreciat instanţa de fond că acest prim motiv de nulitate a comunicării este fondat.
2. În ceea ce priveşte critica legată de nerespectarea termenului de comunicare, Curtea de apel, a constatat că, într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (7) din lege, reclamanta ar fi trebuit să primească de la C.N.A.S., până la finele lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuţia, datele relevante privind medicamentele suportate din F.N.U.A.S.S. şi bugetul M.S., corespunzătoare trim. II/2012.
În speţă, Notificarea a fost comunicată în data de 2 august 2012, deci, ulterior termenului prevăzut de art. 5 alin. (7) din O.U.G.nr. 77/2011.
Cu toate acestea, Curtea de apel nu a reţinut că încălcarea acestui termen este un motiv de nulitate a comunicării, care a fost comunicată cu o depăşire de 2 zile a termenului legal; reclamanta nu a dovedit care este vătămarea procesuală cauzată prin încălcarea acestui termen cu 2 zile, în condiţiile în care nu este un termen de decădere, iar reclamanta a avut posibilitatea legală de â contesta conţinutul actului comunicat. Astfel, această critică de nelegalitate este nefondată.
3. În ceea ce priveşte motivul de nulitate legat de nelegalitatea notificărilor C.N.A.S. din perspectiva încălcării art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind comunicările informă electronică (lipsei semnăturii electronice), prima instanţă a constatat următoarele:
- Aceeaşi comunicare electronică a fost transmisă reclamantei în format scris, prin Notificarea D.G. din 31 iulie 2012, comunicarea electronică reprezentând doar o versiune mai detaliată a celei scrise.
- Prin urmare, neexistând dovada unei vătămări concrete aduse reclamantei, aceasta luând cunoştinţă de actul atacat şi putând face apărări, curtea de apel a constatat că şi această critică este nefondată.
4. Cu privire la critica în sensul că datele menţionate in Notificarea privind medicamentele suportate din F.N.U.A.S.S. şi/sau din bugetul M.S. sunt incorectei Instanţa de fond a constatat următoarele:
- Prin răspunsurile primite la adresele făcute de reclamantă în cursul judecăţii către casele de sănătate judeţene, a reieşit că evidenţele pârâtei nu coincid cu evidenţele caselor judeţene cu privire la care pârâta a invocat faptul că a raportat anumite consumuri de medicamente, consumuri ce au fost infirmate prin adresele depuse la dosar.
- Curtea de apel a apreciat că nu se impune o verificare exhaustivă a tuturor caselor de sănătate judeţene ce au putut emite raportări cu privire la medicamentele ce au fost comercializate de reclamantă conform evidenţelor pârâtelor, fiind suficient a se demonstra că, în mai multe rânduri, aceste evidenţe nu s-au confirmat. Or, câtă vreme pârâta a calculat taxa în raport de vânzarea unor medicamente cu privire la care a invocat raportări de vânzări făcute de case judeţene care ulterior au negat că există asemenea raportări, prima instanţă a considerat că reclamanta a dovedit nelegalitatea actului de calcul al taxei.
Această necorelare a informaţiilor evidenţiază existenţa, în mod cert, a unei erori de calcul a contribuţiei clawback datorate de reclamantă, cu menţiunea că pârâta nu a formulat apărări prin care să justifice neconcordanţa între documentele vizând aceeaşi perioadă.
Astfel, în ceea ce priveşte medicamentele pe care reclamanta nu le-a comercializat niciodată în România, includerea acestora în listele cuprinse în notificările comunicate conduc, indiscutabil, la majorarea bazei de calcul a contribuţiei clawback şi, pe cale de consecinţă, a contribuţiei, cu sume care nu au fost suportate, în mod real, din fondurile publice. Se impune precizarea că pârâta nu a prezentat argumente care să justifice aceste situaţii şi nu a administrat probe prin care să combată aceste critici de nelegalitate.
În acest sens se arată că, însăşi C.N.A.S. a recunoscut, în mod expres, în repetate rânduri, că există erori în rapoartele electronice transmise de unităţile sanitare cu paturi.
Acest aspect constituie un element care vine să confirme susţinerile reclamantei cu privire la erorile de raportare apărute in sistemul electronic al C.N.A.S., în sensul că reclamanta ar fi comercializat pe teritoriul României produsele menţionate. Includerea acestor produse în actele administrativ atacate este eronată, fiind, pe de o parte, rezultatul unei greşite stabiliri a situaţiei de fapt, respectiv a raportărilor, iar pe de alta parte, rezultatul unei aplicări arbitrare a regimului de taxare.
5. În ceea ce priveşte critica legată de faptul că datele menţionate în Notificări au fost stabilite de C.N.A.S. cu încălcarea principiului predictibilitătii fiscale, prima instanţă a constatat următoarele:
- Datele menţionate în cuprinsul Notificărilor emise de către C.N.A.S. către reclamantă, au fost stabilite cu încălcarea principiului predictibilitătii, în condiţiile în care acestea depăşesc cu mult posibilitatea de predicţie a contribuabilului.
- Astfel, în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. b) din C. fisc., impozitele se bazează pe certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu ducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia sa poată urmări si înţelege sarcina fiscala ce le revine si sa poala determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
- Pentru faptul că nu există nicio legătură directă între datele comunicate prevăzute în Notificări, vânzările sau veniturile reclamantei şi contribuţia clawback, datele referitoare la consum comunicate de C.N.A.S. în Notificare, care ar trebui folosite în vederea calculării Contribuţiei datorate pentru trim. II/2012 sunt generate cu ajutorul unui sistem de raportare ce nu este accesibil altor părţi interesate, în afară de C.N.A.S., ceea ce înseamnă ca datele comunicate nu pot fi verificate, prima instanţă a apreciat că acest principiu al predictibilităţii a fost grav încălcat.
În ceea ce priveşte motivul de nulitate legat de nelegalitatea notificărilor din perspectiva includerii T.V.A. în formula de calcul a contribuţiei, curtea de apel a reţinut următoarele:
Prin Decizia nr. 39 din 05 februarie 2013, Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul că dispoziţiile art. 3 alin. (5) ale O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituţionale, cât priveşte sintagma „care include şi taxa pe valoare adăugată" reţinând că, contribuţia trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra preţului în sine al medicamentelor, ci şi asupra taxei pe valoare adăugată aplicată preţului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.
Având în vedere că includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport de care se calculează taxa de claw-back este neconstituţională, conform Deciziei Curţii Constituţionale publicată în M. Of. din data de 20 februarie 2013, anterior pronunţării soluţiei în prezenta cauză, iar potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pe perioada celor 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept şi ulterior expirării acestui termen îşi încetează efectele, Curtea de apel a constatat că modalitatea de calcul a contribuţiei datorate de reclamantă nu mai are temei legal.
În concluzie, a reţinut instanţa de fond că, în cazul reclamantei, contribuţia clawback s-a calculat prin raportare la preţul medicamentelor incluzând T.V.A., ceea ce, în raport de argumentele prezentate, echivalează cu impozitul la impozit, interpretarea dată de pârâtă prevederilor art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 fiind în dezacord cu interpretarea aceloraşi prevederi de către Curtea Constituţională, astfel cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 1007/2012, în sensul că formula de calcul nu trebuia să includă T.V.A.
În baza art. 247 alin. (3) C. proc. civ., va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, conform facturii din 14 iunie 2013 emise de S.P.A. M. și Asociaţii, apreciind că, în raport de complexitatea cauzei, de durata soluţionării prezentei cauze şi de cuantumul obişnuit al onorariilor în materie de contencios administrativ, se impune reducerea cheltuielilor la care va fi obligată partea căzută în pretenţii.
4. Recursul promovat în cauză
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs atât reclamanta SC F. SA cât şi pârâta C.N.A.S.
În motivarea recursului pârâtei neîncadrat în drept în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă 1865 s-au arătat următoarele:
1. În mod greşit instanţa de fond a reţinut faptul că instituţia recurentă nu a comunicat valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţă (Vitr), nefiind suficientă comunicarea elementelor ce stau la baza indicelui mai sus menţionat.
Pentru calcularea valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţă ale fiecărui plătitor de contribuţie (Vitr), C.N.A.S. comunicat deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă / reprezentanţilor legali ai acestora la adresa de poştă electronică comunicată de aceştia, toate elementele care stau la baza calculării Vitr, respectiv valoarea vânzărilor de medicamente care se suportă potrivit legii din F.N.U.A.S.S. şi din bugetul M.S. pentru anul 2011, în sumă de 6.748.766.077,16 lei, precum şi valoarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuţie pentru anul 2011, pentru medicamentele depuse la C.N.A.S. în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Furnizorii de servicii medicale ( farmacii, unităţi sanitare cu paturi centre de dializă), în conformitate cu art. 5 alin, (4) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a raporta consumul de medicamente care se suportă din bugetul F.N.U.A.S.S. şi din bugetul M.S., după cum urmează:
a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurări sociale de sănătate;
b) unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute în acest act normativ raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui C.N.A.S., în termen de 30 de zile.
Subiecţii plătitori ai contribuţiei trimestriale au obligaţia în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din acelaşi act normativ de a stabili, calcula şi declara contribuţia trimestrială, pe baza informaţiilor furnizate de C.N.A.S.
Cu privire la reţinerile instanţei de fond referitoare la faptul că datele menţionate în Notificarea privind medicamentele suportate din F.N.U.A.S.S. şi/sau din bugetul M.S. sunt incorecte, având în vedere faptul că evidentele recurentei nu coincid cu cele ale caselor de sănătate care raportează acest consum, aşa cum reiese din răspunsurile primite la adresele făcute de intimata- reclamantă în cursul judecăţii către casele de asigurări de sănătate, prin raportare la obligaţiile C.N.A.S., s-au precizat următoarele:
Astfel cum menţionam anterior, prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011 reglementează In mod expres obligaţia caselor de asigurări de sănătate de a raporta lunar consumul centralizat către C.N.A.S. şi de a valida consumul de medicamente raportat de farmacii, unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă, astfel:
2.1. - farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul de medicamente, în condiţiile H.G. nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 -2012;
2.2 - potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordinul M.S. şi al preşedintelui C.N.A.S. nr. 1.518/890/2011 pentru aprobarea formulatului de raportare a consumului de medicamente, publicat în M. Of. al României nr. 791 din 8 noiembrie 2011, pentru calcului contribuţiei trimestriale:
- unităţile sanitare cu paturi
- centrele de dializă aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate/C.N.A.S. (potrivit art. 1 alin. (2) centrele de dializă aflate în relaţii contractuale cu C.N.A.S. au obligaţia raportării datelor prevăzute la art. 1 alin. (1) la casele de asigurări de sănătate în a căror rază administrativ-teritorială îşi are sediul respectivul centru de dializă) au obligaţia raportării lunare, în format electronic, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară a consumului de medicamente, pe baza formularului prevăzut în anexa care face partea.
2. În ceea ce priveşte susţinerile intimatei reclamante cu privire la medicamentele cu C.I.M.
Referitor la codul C.I.M.
- Se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013 că C.A.S.-G.L. nu apare pe acest cod. Prin urmare susţinerea că C.N.A.S. ar fi indicat că ar fi fost raportat de C.J.A.S. Galaţi este falsă.
- Referitor la C.A.S.-C.V. se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013, anexată prezentului recurs, că C.A.S.-C.V. raportat o valoare totală de 26.378 lei pe codul C.I.M. de către unitatea identificată prin C.U.I., aşa cum rezultă din printscreen-ul din Anexa 1 a adresei din 02 aprilie 2013
2. Referitor la codul C.I.M.
- Referitor la C.A.S.-S.M. se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013 că C.A.S.-S.M. a raportat o valoare totală de 198,33 lei pe codul C.I.M., cod raportat de către unitatea identificată prin C.U.I., aşa cum rezultă din printscreen-ul din Anexa 2 a adresei din 0 aprilie 2013.
- Referitor la C.A.S.-M.S. se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013 că C.A.S.-M.S. a raportat o valoare totală de 16.368,72 lei pe codul C.I.M., cod raportat de către unitatea identificată prin C.U.I.
3. Cu privire la reţinerile instanţei de fond referitor ia determinare valorii vânzărilor de către recurentă cu luarea în considerare a taxei pe valoarea adăugata, s-au învederat următoarele:
Considerentele pentru care instanţa de fond a reţinut că notificările emise de C.N.A.S. sunt nelegale se întemeiază pe dispoziţiile statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 39/2013, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 31 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pertu finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completata pin O.U.G. nr. 110/2011 pentru modificarea şi completarea prin domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, şi a statuat că sintagma "cate include şi taxa pe valoarea adăugata din cuprinsul prevederilor mai sus menţionate, este neconstituţională.
Astfel, instanţa de fond a apreciat că, în virtutea efectelor generale şi obligatorii pe care le produc deciziile pronunţate de Curtea Constituţională, de la data publicării îr M. Of. al României, aceste efecte se produc inclusiv pentru cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată de la data publicării, în care sunt aplicabile dispoziţiile declarate neconstituţionale.
Faţă de aceste considerente, efectele juridice ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 39/2013 se produc de la data publicării în M. Of. al României. Faptul că deciziile Curţii Constituţionale produc efecte numai pentru viitor potrivit art. 11, lit. c) alin. (3), teza a II-a din Legea nr. 47 /1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, aceasta dă expresie unui alt principiu constituţional, acela al neretroactivităţii, ceea ce înseamnă că nu se poate aduce atingere unor drepturi definitiv câştigate sau situaţiilor juridice deja constituite.
Recursul reclamantei, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. vizează doar nelegala diminuare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, în cuantum de 29.608,21 lei, instanţa acordând doar 5.000 lei lei din onorariul solicitat.
4. Apărările părţilor şi procedura derulată în recurs
Reclamanta, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului C.N.A.S., arătând netemeinicia motivului de recurs privind necomunicarea valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţa (Vitr).
S-a arătat că instanţa de fond a constatat nelegalitatea comunicărilor C.N.A.S. aferente trim. II/2012, fata de împrejurarea ca recurenta-parata nu a respectat prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011 care stabilesc in mod clar si imperativ obligaţiile ce ii incumba recurentei-parate, inclusiv sub aspectul calculării și transmiterii valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţa, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S., respectiv indicele Vitr.
În temeiul dispoziţiilor mai sus menţionate, recurenta-parata avea obligaţia legala de a transmite furnizorilor de medicamente indicele Vitr, in baza căruia fiecare plătitor de contribuţie este obligat sa stabilească, calculeze si sa declarare contribuţia clawback.
Cum în speţă, prin adresa din 31 iulie 2012, a cărei control de legalitate face obiectul prezentei cauze, recurenta-parata nu a transmis intimatei decât valoarea vânzărilor totale trimestriale (Vit) și valoarea vânzărilor individuale (Vit), fără a-și îndeplini, însa si obligaţia legala de a comunica indicele Vitr, în mod corect instanţa de fond a dispus anularea actului administrativ atacat.
Cu privire la acest aspect, recurenta-parata critica hotărârea primei instanţe apreciind ca normele incidente în materie nu ai stabili în sarcina C.N.A.S. o obligaţie legala de a calcula și transmite valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţa (Vitr), considerând totodată ca valorile transmise ar li fost suficiente pentru calcularea contribuţiei de clawback.
Argumentele recurentei-parate nu pot fi primite faţă de dispoziţiile legale imperative care prevăd ca valoarea Vitr trebuie determinata si comunicata de către C.N.A.S.. Aceste valori nu pot fi calculate in mod independent de către F., întrucât Vitr reprezintă unul dintre elementele esenţiale in baza cărora poate fi calculata contribuţia de clawback.
Deşi textul impune in mod evident aceasta obligaţie, C.N.A.S. a decis sa comunice alţi parametrii ai formulei de calcul, încălcând astfel obligaţia impusa de norma legală.
Or, având în vedere ca obligaţia de comunicare a acestui parametru este instituita printr-o norma de procedura imperativa, a cărei nerespectare este sancţionată cu nulitatea absoluta, in mod corect prima instanţa a dispus anularea actului administrativ emis de C.N.A.S.
În consecinţa, fata de cele de mai sus, instanţa de control judiciar urmează sa constate ca motivul de recurs invocat de recurenta-parata privind necomunicarea valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţa (Vitr) este neîntemeiat.
2. Netemeinicia motivului de recurs privind caracterul eronat al datelor raportate de recurenta-parată
Sub acest aspect, din actele depuse la dosar de către recurenta-parata, respectiv dosarul administrativ, a rezultat faptul ca taxa de clawback aferenta trim. II/2012 a fost calculata in bază comunicărilor C.J.A.S. care, la rândul lor, au primit raportările din partea unităţilor sanitare.
Pentru verificarea conformităţii raportărilor, intimata a solicitat instanţei de fond să pună in vedere C.N.A.S. să precizeze casele judeţene de sănătate si unităţile sanitare care ar fi înregistrat pretinsul consum pentru mai multe medicamente contestate de subscrisa.
Totodată, a solicitat instanţei de fond încuviinţarea efectuării si a unor demersuri in fata caselor judeţene de sănătate si in fata unităţilor sanitare indicate de C.N.A.S. in vedere obţinerii documentelor de achiziţie ale medicamentelor contestate.
Fata de probatoriul administrat in cauza, instanţa a reţinut ca C.N.A.S. a inclus in baza de calcul a contribuţiei de clawback unele medicamente necomercializate de subscrisa, astfel încât datele comunicate sunt vădit eronate.
Prin motivele de recurs, C.N.A.S. critica hotărârea față de împrejurarea ca instanţa de fond a reţinut în mod eronat existența unor discrepante între datele furnizate, pe de o parte, fata de lipsa culpei recurentei-parate in ceea ce priveşte erorile apărute în procedura de raportare iar, pe de alta parte, față de împrejurarea ca, prin răspunsurile oferite de casele judeţene de sănătate, aceste ar fi oferit informaţii doar în ceea ce priveşte unităţile sanitare cu paturi (spitale) și nu cu privire și la farmacii.
Practic, C.N.A.S. încearcă sa acrediteze ideea potrivit căreia, prin răspunsurile transmise, casele judeţene de sănătate ar fi verificat doar raportările de medicamentele transmise de către spitale, fără a lua in considerare si raportările emise de farmacii.
Ori, aceste susţineri, sunt neadevărate. Astfel, cu titlu de exemplu, din răspunsul C.J.A.S. Satu Mare rezulta fără echivoc faptul ca nu au existat raportări in trim. II/2012, din partea niciunei unităţi sanitare, incluzând atât unităţile spitaliceşti, cat si farmaciile cu circuit deschis si farmacii cu circuit închis.
Aşadar, este evident ca prin adresa transmisa de C.J.A.S. Satu Mare se arata în mod clar că nicio unitate sanitară incluzând farmaciile cu circuit deschis și farmaciile cu circuit închis din structura spitalelor, nu a raportat consum pentru medicamentele contestate.
În acelaşi sens, rezulta fără putinţa de tăgada si din adresa primita din partea C.J.A.S. Mureş ca medicamentele contestate de subscrisa nu au fost raportate nici de unităţile sanitare cu paturi și nici de farmaciile cu circuit deschis.
În ceea ce priveşte susţinerile recurentei-parate referitoare la lipsa de răspundere a C.N.A.S. in ceea ce stabilirea erorilor aparate in procedura de raportare, vă rugam să observaţi că, indiferent cui ar aparţine culpa pentru aceste discrepante (C.N.A.S. sau casele judeţene) aceasta nu are nicio înrâurire asupra nulităţii actului administrativ atacat.
Independent de împrejurarea ca C.N.A.S. verifica sau nu intrările în sistem S.I.U.I., orice eroare in procedura de raportare atrage, negreşit, nulitatea actului. Oricum, dincolo de acest aspect, casele judeţene de sănătate se afla in subordinea recurentei-parate, căreia îi revine obligaţia legala de a valida datele înainte de le transmite subiecţilor plătitori ai taxei clawback.
De altfel, deşi recurenta-parata a avut cunoştinţa și a recunoscut expres erorile existente în sistemul de raportare, erori ce au fost semnalate in mod constant de către subscrisa, C.N.A.S. a continuat sa colecteze si sa transmită date eronate, fără a urmări corectarea disfuncţionalităţilor apărute în sistem.
În concret, instanţa de control judiciar urmează sa constate ca la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri transmise de casele judeţene de sănătate din care rezulta cu evidența ca C.N.A.S. a comunicat subscrisei consum pentru medicamente care in realitate nu au fost comercializate.
Astfel, cum titlu exemplificativ reiteram adresa primita din partea C.J.A.S. Covasna, de unde rezulta tara echivoc, faptul ca nu exista raportări in trim. II/2012 aferente medicamentului contestat identificat.
Practic, din cele doua Case Judeţene indicate de C.N.A.S. ca ar fi raportat consumul pentru medicamentul prin anexa la adresa din 02 aprilie 2013, una dintre ele precizează în mod expres ca nu a trimis nicio astfel de raportare.
Situaţia este identica și în ceea ce priveşte medicamentul, raportările pentru acest medicament fiind transmise conform, înscrisului depus de C.N.A.S., de către C.J.A.S. Bacău, C.J.A.S. Cluj, C.J.A.S. Gorj, C.J.A.S. Olt, C.J.A.S. Sibiu, C.J.A.S. Timişoara, C.J.A.S. Satu Mare și C.J.A.S. Mureş.
Astfel cum rezultă din informaţiile de mai sus, existenta unor grave erori in ceea ce priveşte raportările de medicamente este fără putinţa de tăgada, acesta nefiind un caz izolat in care a fost calculata contribuţia de clawback pentru produse ce nu au fost comercializate.
Cu toate acestea, recurenta-parata nu prezintă dovezi relevante si pertinente care sa înlăture aspectele reliefate, cum ar fi înscrisuri din care să rezulte ca medicamentele contestate au fost achiziţionate de la SC F. SA ci se limitează, fie la reiterarea procedurii legale de raportare a medicamentelor, fie la afirmaţii neadevărate cu privire la probatoriul administrat în cauza.
Pe cale de consecinţa, fiind demonstrat ca datele incluse in comunicările C.N.A.S. cuprind erori ce nu pot fi îndepărtate de instanţa de judecata, autoritatea emitenta fiind singura in măsura sa procedeze la recalcularea contribuţiei, urmează sa constataţi ca, astfel cum in mod corect a dispus si instanţa de fond. se impune anularea actelor administrative emise cu încălcarea normelor legale.
Şi recurenta-intimată C.N.A.S., prin note de şedinţă a solicitat atât respingerea recursului reclamantei, cât şi a susţinerilor acesteia din întâmpinare.
De asemenea, s-a suplimentat probatoriul din faţa instanţei de fond, de către ambele părţi, cu înscrisuri apreciate ca relevante.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Recursul reclamantei, vizează doar neacordarea de către instanţa de fond în cadrul cheltuielilor de judecată a onorariului de avocat de 34.608,21 lei în mod integral, ci doar în limita a 5.000 lei. Intimata apreciază că acest cuantum a fost considerat de către instanţa de fond îndestulător în raport de durata soluţionării cauzei, complexitatea ei şi de onorariile obţinute în materie.
În principal trebuie observat că instanţa are dreptul să procedeze în această manieră, raportat dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Privitor la motivele concrete învederate se remarcă aceea că pricina s-a soluţionat la fond în patru termene de judecată neimplicând un probatoriu sporit. Cât priveşte contractul de asistenţă juridică dintre reclamantă şi societatea de avocatură, acesta este un înscris neopozabil părţilor, neproducând efecte faţă de cealaltă parte litigantă, decât în raport de decizia instanţei asupra acestei chestiuni.
În aceste condiţii soluţia instanţei de fond vizând reducerea onorariului avocaţial apare ca legală şi temeinică.
Cât priveşte recursul C.N.A.S.;
- motivul de recurs vizând consemnarea instanţei de fond asupra nerealităţii datelor cuprinse în notificare datorită diferenţelor dintre înregistrările C.N.A.S. şi cele ale Caselor judeţene, apare ca neîntemeiat raportat de neconcordanţa între raportările C.J.S. şi evidenţele pârâtei. Oricare ar fi obligaţiile fiecăruia dintre subiecţii individualizaţi în O.U.G. nr. 77/2011, câtă vreme recurenta este cea care este obligată să prezinte date reale pe baza cărora să se realizeze operaţiunile ulterioare, eroarea relevată profită reclamantei;
- motivul vizând critica reţinerii de către instanţa de fond a necomunicării valorii vânzărilor de medicamente individuale de referinţă (Vitr) apare de asemenea ca nefondat.
Este real că farmaciile şi unităţile sanitare cu paturi şi centrele de dializă ce utilizează medicamentele ce fac obiectul analizei, au obligaţia de a raporta consumul la Casele Judeţene de Sănătate, informaţii ce sunt centralizate de C.N.A.S., care transmite informaţiile mai departe subiecţilor plătitori de claw-back pentru declararea şi calculul contribuţiei trimestriale.
Ori, chiar C.N.A.S. a recunoscut, în ceea ce o priveşte pe reclamantă, calculul greşit al V.T.R. prin adresa din 23 mai 2012. Finalitatea motivului invocat indiferent cui ar reveni culpa calculului greşit este eroarea de calcul a V.T.R., ceea ce conduce la calculul greşit al cuantumului taxei.
De altfel, soluţia de urmat era aceea a refacerii calcului pe baza datelor reale relevate de Casele judeţene, întrucât nimeni nu poate fi obligat la o plată nedatorată cel puţin în privinţa cuantumului acestuia;
- ultimul motiv, vizând includerea T.V.A. în formula de calcul a contribuţiei claw-back, se reţine, pe baza jurisprudenţei constante, că acesta este de asemenea neîntemeiat.
Includerea T.V.A. în valoare vânzărilor încalcă principiul dublei impuneri, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013.
Prin decizia menţionată a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate referitoare la formula de calcul a taxei de claw-back, constatându-se că sintagma „care include şi taxa pe valoare adăugată” din cuprinsul art. 31 al O.U.G. nr. 77/2011, este neconstituţională.
În condiţiile în care prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 39/2013 s-a reţinut că includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport de care se calculează taxa de clow-back este neconstituţională, în mod corect prima instanţă, cu respectarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României dar şi a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1997, a admis acţiunea formulată de reclamantă, motivat de faptul că în mod greşit la stabilirea taxei de claw - back a fost inclusă taxa pe valoare adăugată în valoarea vânzărilor de medicamente, în acest fel fiind încălcat principiul dublei impuneri.
Susţinerea recurentei, în sensul că Decizia Curţii Constituţionale nu produce efecte în cauza de faţă, nu are un fundament legal, având în vedere atât dispoziţiile Constituţionale arătate ca şi dispoziţiile Legii nr. 47/1997 care prevăd în sarcina instanţei obligaţia de a aplica decizia Curţii Constituţionale, începând cu data publicării în M. Of. în toate procesele aflate pe rol.
Faptul că Notificarea contestată a fost emisă anterior publicării Deciziei nr. 39/2013 a Curţii Constituţionale, nu înlătură efectele acesteia, ţinând cont atât de dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie ca şi de dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, sens în care s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 223/2012, aspect reţinut corect de prima instanţă.
2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere considerentele expuse Înalta Curte apreciază că întrucât ambele recursuri nu se încadrează în prevederile art. 304, art. 3041 le va respinge ca nefondate în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de SC F. SA şi C.N.A.S., împotriva sentinţei civile nr. 2114 din 25 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3322/2014. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3162/2014. Contencios → |
|---|
