ICCJ. Decizia nr. 3226/2014. Contencios. Anulare hotărâre Birou Electoral. Fond
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3226/2014
Dosar nr. 3210/1/2014
Şedinţa publică de la 11 septembrie 2014
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin Decizia nr. 6/D din data de 9 septembrie 2014 pronunţată de B.E.C. pentru alegerea preşedintelui României din anul 2014 s-a respins protocolul de constituire a A.E.A.N. în temeiul art. 6 alin. (3) şi al art. 17 alin. (3) din Legea nr. 370/2004.
Pentru a pronunţa această decizie, B.E.C. a constatat că din partea P.D.S. protocolul a fost semnat de către domnul R.T., care a prezentat o împuternicire semnată de el însuși, în condiţiile în care în R.P.P. figurează ca şi preşedinte domnul S.I.
Împotriva acestei decizii, P.D.S. a formulat contestaţie prin care a solicitat a se dispune îndreptarea erorii strecurate in Hotărârea nr. 11 din 5 septembrie 2014 a B.P.N., admiterea contestaţiei, anularea deciziei B.E.C. şi aprobarea protocolului de formare a A.E.A.N.
S-a arătat, in susţinerea contestaţiei, că în mod involuntar, fiind vorba despre o eroare materială, hotărârea B.N.P. al P.D.S. menţionată mai sus, a fost semnată de către dl. T.R., în calitate de preşedinte, deşi acesta nu a fost încă înregistrat în R.P.P., dosarul având termen de judecată la data de 18 septembrie 2014.
S-a susţinut că organul de decizie al P.D.S. este B.P.N., format din membrii fondatori, care semnează actele şi hotărârile luate.
Analizând contestația formulată de P.D.S., în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
În fapt, în şedinţa din data de 6 iunie 2014, B.P.N., ca organ executiv de conducere a P.D.S., a hotărât revocarea si excluderea din partid a președintelui partidului I.S. și a secretarului general V.N.
Totodată, s-a aprobat alegerea domnului T.R. pentru funcția de președinte al P.D.S. și a domnului M.G. pentru funcția de secretar general, şi s-a aprobat propunerea de completare a membrilor B.P.N.
Din certificatul de grefă depus la dosar la fila 40, rezultă că modificarea structurii şi a statutului P.D.S. nu a fost înregistrată în R.P.P., aceasta făcând obiectul Dosarului nr. 19754/3/2014, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, cu termen de judecată la data de 18 septembrie 2014.
Mai reţine Înalta Curte că, prin Hotărârea B.P.N. al P.D.S. din data de 5 septembrie 2014, s-a aprobat participarea la constituirea alianţei electorale denumită A.N. în vederea susţinerii candidaturii domnului T.V.M. la alegerile prezidenţiale din data de 2 noiembrie 2014.
Hotărârea menţionată şi protocolul au fost semnate de către domnul R.T.
Analizând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, care reglementează procedura de asociere a partidelor politice, pe baza unui protocol, coroborate cu prevederile art. 10 şi 18 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, care prevăd obligativitatea semnării protocolului de constituire de către reprezentanții legali ai partidelor politice, soluţia B.E.C. este legală şi temeinică.
Astfel, s-a constatat că din partea contestatorului P.D.S., protocolul a fost semnat de către o persoană fără calitate de reprezentant, respectiv de către domnul R.T., în loc de președintele S.I.
Or, cum s-a arătat anterior, această persoană nu avea calitatea de reprezentant, calitate pe care nu o poate avea decât de la momentul înregistrării în R.P.P. al Tribunalului Bucureşti.
Prin acţiunea formulată, contestatoarea invocă o presupusă eroare materială cu privire la semnarea hotărârii de către domnul R.T., recunoscând că nu fuseseră îndeplinite formalităţile de înregistrare a numirii acestuia.
Înalta Curte apreciază că nu poate fi primită această apărare, semnarea unui înscris oficial de către o persoană fără calitate, în scopul producerii de efecte juridice, depăşind cu mult sfera noţiunii de eroare materială.
Decizia B.E.C. nu poate fi invalidată şi raportat la principiul de drept „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, neprezentând relevanţă nici modul in care își gestionează contestatorul activitatea de secretariat şi nici împrejurarea că aceasta nu a întreprins la timp demersurile necesare înregistrării organelor de conducere în R.P.P.
În limitele investirii, Înalta Curte aminteşte şi împrejurarea că această modificare a organelor de conducere nu reprezintă o simplă formalitate, astfel că, în absenţa validării acesteia de către instanţa competentă (Tribunalul Bucureşti), există suficiente dubii cu privire la efectele pe care hotărârile invocate in cauză le pot produce, fiind de notorietate că o schimbare a preşedintelui unui partid politic se realizează printr-un congres.
În concluzie, se constată că, în mod judicios B.E.C. a constatat, în urma verificării R.P.P. că preşedintele în funcţie a P.D.S. este domnul S.I., iar semnatarul protocolului, domnul R.T. a nu are calitatea de reprezentant legal, prezentând o împuternicire semnată de el însuși, urmând a se respinge contestaţia formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia formulată de P.D.S. împotriva Deciziei nr. 6/D din data de 9 septembrie 2014 pronunţată de B.E.C. pentru alegerea preşedintelui României din anul 2014, ca nefondată.
Definitivă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3207/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3238/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
