ICCJ. Decizia nr. 3326/2014. Contencios. Pretentii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3326/2014
Dosar nr. 1899/2/2012
Şedinţa publică de la 18 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 6785 din 28 noiembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Baraolt, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut situaţia de fapt potrivit căreia, prin Contractul de grant RO 2005/017-553.04 ianuarie 04 ianuarie 67 încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în calitate de autoritate contractantă şi Consiliul Local Baraolt, în calitate de beneficiar, a fost aprobat proiectul „Gestionare selectivă a deşeurilor în zona Baraolt”, finanţat prin Programul PHARE 2005 Coeziune Economică şi Socială „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”.
Obiectivul specific al Proiectului îl constituie întărirea capacităţii autorităţilor locale de gestionare a deşeurilor prin realizarea unui sistem eficient de gestionare selectivă a deşeurilor. Costul total al Proiectului, eligibil pentru finanţare de către autoritatea contractantă, a fost estimat la 716.871,41 Euro. Din costul total aI Proiectului, autoritatea contractantă s-a obligat, potrivit art. 4 din contract, să acorde suma de 645.184,27 Euro, reprezentând echivalentul a 90% din costul total eligibil estimat.
Curtea a apreciat că susţinerile reclamantului potrivit cărora în urma depunerii cererii de plată finală ar fi constatat că lipsesc o serie de documente justificative, iar obiectivul proiectului ar fi fost denaturat, sunt nefondate.
Astfel, din Adresa nr. 45691 din 14 iunie 2011 transmisă autorităţii contractante de către Direcţia Monitorizare Proiecte, rezultă că în conformitate cu prevederile art. 16.2 din Anexa II - Condiţii generale la contractul de grant, pârâtul a fost notificat asupra faptului că cererea de plată nu poate fi admisă întrucât pentru documentele justificative solicitate sunt necesare verificări suplimentare.
De asemenea, s-a observat că prin aceeaşi adresă se menţionează că la data de 12 mai 2011, beneficiarul proiectului a depus la M.D.R.T. clarificări privind raportul final cuprinzând: documente justificative privind gestionarea selectivă a deşeurilor la nivelul oraşului Baraolt şi a localităţilor partenere; documente justificative privind angajarea personalului la operatorul de salubrizare; documente justificative privind promovarea proiectului prin 25 de apariţii în presă; documente justificative privind instruirea personalului; bilanţul anual la 31 decembrie 2010 şi balanţa analitică la data de 31 decembrie 2010.
Curtea a constatat, aşadar, că pârâtul, în calitate de beneficiar al contractului, a depus toate documentele care justifică îndeplinirea obligaţiilor asumate şi a depus diligentele necesare pentru a prezenta reclamantului explicaţii satisfăcătoare în legătură cu executarea acestor obligaţii.
Instanţa de fond a apreciat că nu poate reţine susţinerile reclamantului în sensul că în sarcina pârâtului şi a partenerilor de proiect exista obligaţia înfiinţării unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, obligaţie pe care Consiliul Local Baraolt nu ar fi îndeplinit-o.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 51/2006, înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară constituie o facultate a unităţilor administrativ-teritoriale şi nu o obligaţie a acestora. Mai mult, obligaţia Consiliului Local Baraolt de a înfiinţa împreună cu partenerii de Proiect o asociaţie de dezvoltare intercomunitară nu a fost prevăzută în documentaţia depusă în vederea finanţării şi nici în contractul de grant.
De asemenea, a constatat judecătorul fondului, la momentul depunerii proiectului a fost încheiat Contractul de asociere nr. 5023 din 14 august 2007 între Oraşul Baraolt şi partenerii de proiect, respectiv localităţile Aita Mare, Băţani, Belin, Brăduţ şi Vârghiş. Asocierea dintre Consiliul Local Baraolt şi cele 5 localităţi partenere a fost aprobată prin Hotărâri ale Consiliilor Locale ale fiecărei localităţi.
Cu privire la operarea serviciilor de salubrizare, s-a reţinut că Oraşul Baraolt a încheiat cu SC KVG România SRL şi SG S. SRL Contractul nr. 1311 din 1 martie 2010 de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare în oraşul Baraolt, prin care au fost desemnate respectivele companii ca operatori ai serviciului de salubrizare. Localităţile partenere de proiect au încheiat contracte de prestări servicii cu SC T. SA, prin care au delegat acestui operator gestiunea serviciului de salubrizare pentru zonele aferente acestor localităţi.
Cei doi operatori au încheiat la data de 7 martie 2011 un protocol de colaborare prin care-au convenit să asigure în comun gestionarea selectivă a deşeurilor din zona Baraolt, fiecare în raza sa de competenţă teritorială.
Prin urmare, Consiliul Local Barolt şi partenerii de proiect au implementat în comun Proiectul şi au colaborat în vederea operării în comun a sistemului de salubrizare, în conformitate cu obligaţiile din contract.
Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că pârâtul a demarat procedurile de aderare la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciile de salubrizare a localităţilor ECO-SEPSI, care cuprinde unităţi administrative de pe raza judeţului Covasna, printre care partenerii de proiect - localităţile Vârghiş, Aita Mare, Brăduţ, Băţani, Belin, iar aderarea pârâtului la Asociaţie a fost supusă aprobării Consiliului Local Baraolt, conform Proiectului de Hotărâre nr. 4504 din 3 octombrie 2012.
În urma aderării la asociaţia menţionată, Oraşul Baraolt a întreprins demersurile necesare în vederea contractării serviciilor de colectare selectivă şi gestionare a deşeurilor de pe raza oraşului Baraolt cu SC T. SA, în calitate de operator al serviciilor de salubrizare pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO-SEPSI.
Prin Hotărârea nr. 4 din 31 august 2012 a Adunării Generale a Acţionarilor SC T. SA s-a aprobat dobândirea calităţii de acţionar al Oraşului Baraolt la SC T. SA Sfântu Gheorghe.
Începând cu 1 octombrie 2012, serviciul de salubrizare de pe raza Oraşului Baraolt şi a localităţilor aparţinătoare este prestat în calitate de operator de SC T. SA, fiind reziliat contractul pe care Oraşul Baraolt îl încheiase cu fostul operator SC KVG România SRL şi SC S. SRL.
În ceea ce priveşte capetele de cerere având ca obiect plata sumelor de 1.855,77 euro şi 0,98 RON reprezentând dobânzi acumulate în conturile destinate implementării proiectului, Curtea a constatat că, în conformitate cu prevederile art. 18 din Condiţiile Generale ale contractului, la data de 24 noiembrie 2011, pârâtul a virat respectivele sume de bani în contul M.D.R.T.
Concluzionând, Curtea a reţinut că pârâtul şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate prin contractul de grant, în vederea implementării Proiectului şi atingerii obiectivului specific, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 12.2 din condiţiile generale ale contractului de grant care prevăd încetarea contractului şi restituirea sumelor aferente proiectului.
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) - succesor în drepturi şi obligaţii al fostului Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului - conform O.U.G. nr. 96/2012 a declarat recurs.
Indicând ca temei de drept al căii de atac exercitate dispoziţiile art. 299 şi următoarele din C. proc. civ., recurentul MDRAP a arătat că soluţia pronunţată de curtea de apel este greşită, criticile aduse acesteia vizând, în esenţă, neîndeplinirea de către pârât a obiectivelor Contractului de grant, obligaţia de a înfiinţa o asociaţie de dezvoltare intercomunitară şi de a desemna operatorul de salubritate în conformitate cu Legea nr. 51/2006 a serviciilor de utilităţi publice şi a cererii de finanţare, precum şi de a coopera cu localităţi partenere.
În dezvoltarea motivelor de recurs au fost reluate susţinerile făcute în faţa instanţei de fond pe care aceasta le-a considerat neîntemeiate, subliniind că în urma depunerii cererii de plată finală s-a constatat că lipsesc o serie de documente pentru care au fost solicitate clarificări, respectiv: documente justificative privind gestionarea colectivă a deşeurilor la nivelul oraşului Baraolt şi al localităţilor partenere; documente justificative privind înfiinţarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare şi desemnarea unui operator regional de salubritate la nivelul oraşului Baraolt şi al localităţilor partenere; documente justificative privind angajarea personalului la operatorul regional; documente justificative privind promovarea proiectului în emisiuni radio sau tv; documente justificative privind promovarea proiectului prin 25 de apariţii în presă; documente justificative privind efectuarea instruirii personalului (suport curs, listă prezenţă, certificate/diplome de absolvire); bilanţul anual 2010; balanţa analitică la 31 decembrie 2010. Pentru aprobarea raportului final, respectiv efectuarea plăţii finale şi a TVA, pârâtul avea obligaţia să dovedească faptul că obiectivele proiectului au fost atinse, faptul că investiţia a fost pusă în funcţiune şi de a justifica modul în care au fost folosiţi banii din avans şi din contribuţia sa în numerar prevăzută în contract prin intermediul Raportului final. În urma verificărilor efectuate de Autoritatea contractantă s-a constatat că obiectivul specific al proiectului (de a realiza o infrastructură eficientă şi viabilă de gestionare selectivă a deşeurilor) a fost denaturat, nerealizându-se un beneficiu net pentru grupurile ţintă şi fără a aduce valoare adăugată serviciului public de salubrizare. S-a mai constatat că pe întreaga perioadă de implementare a proiectului au existat neînţelegeri între beneficiarul Consiliul Local Baraolt şi partenerii din proiect în ceea ce priveşte sistemul de gestionare a deşeurilor în oraşul Baraolt şi localităţile partenere.
În cererea de plată finală, intimatul a prezentat documente justificative referitoare la gestionarea selectivă a deşeurilor şi desemnarea operatorului final numai la nivelul oraşului Baraolt, nu şi pentru localităţile partenere.
În aceste condiţii este neîntemeiată şi nelegală reţinerea instanţei de fond prin care se menţionează faptul că Oraşul Baraolt şi partenerii de proiect au implementat în comun proiectul şi au colaborat în vederea operării în comun a sistemului de salubrizare.
Nici în urma solicitărilor de clarificări beneficiarul nu a prezentat documentele referitoare la desemnarea operatorului (beneficiarul final), în conformitate cu Legea nr. 51/2006 şi cu cererea de finanţare; beneficiarul nu a putut face dovada realizării tuturor activităţilor şi tuturor indicatorilor, neputând justifica prin documente cheltuielile efectuate pentru mai multe linii bugetare astfel încât din suma finală solicitată (60.865,56 euro) a fost avizată suma de 24.302,80 euro din care a fost scăzută dobânda calculată la disponibilul în euro în cuantum de 1.855,7 euro, respectiv 0,98 RON dobânzi acumulate în conturile destinate implementării proiectului pentru întreaga perioadă de la acordarea avansului şi până în prezent.
În condiţiile în care beneficiarul nu a dovedit atingerea obiectivelor proiectului, iar procedurile de aderare la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de utilităţi publice pentru servicii de salubrizare nu au fost demarate în timpul implementării Proiectului s-a luat decizia încetării contractului prin aplicarea art. 12.2 din condiţiile generale ale contractului de grant cu obligaţia pârâtului de a restitui în întregime sumele primite.
Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Local Baraolt a combătut punctual aspectele imputate instanţei de fond, apreciind că hotărârea recurată se impune a fi menţinută deoarece este temeinică şi legală. S-a reiterat că însuşi recurentul prin Adresa nr. 45691 din 14 iunie 2011 a Direcţiei Monitorizare Proiecte a confirmat primirea documentelor justificative la care se face trimitere în cererea de recurs, nefiind contestată niciun moment autenticitatea acestei adrese de către recurent. Totodată s-a subliniat că probele de la dosar demonstrează că rezultatele estimate ale proiectului au fost integral atinse, că şi în ipoteza unei încălcări a Contractului care ar fi permis rezilierea potrivit art. 12.2 din Condiţiile Generale aplicabile Contractului (cum în speţă nu s-a întâmplat) nu s-ar fi putut cere rambursarea întregii sume acordate în temeiul Contractului având în vedere art. 12.3 din Condiţiile Generale. Omisiunea Consiliului (şi a localităţilor partenere) de a desemna operatori de salubritate este o critică nefondată, după cum se reţine chiar în considerentele sentinţei atacate.
Recurentul nu indică vreo probă care să susţină afirmaţia sa că există neînţelegeri între Consiliu şi localităţile partenere, iar interpretarea dată de instanţa de fond dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 51/2006 este corectă în opinia intimatului, nefiind stabilite prin această normă legală obligaţia de a înfiinţa o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi, totodată, prin Contract nefiind asumată de către Consiliu obligaţia de a înfiinţa o ADI împreună cu partenerii de Proiect.
Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a normelor legale incidente, a probatoriului administrat, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.
Se observă întâi de toate că aspectele detaliate prin cererea de recurs nu constituie veritabile critici aduse soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, ci reprezintă o reluare a susţinerilor/afirmaţiilor dezvoltate în cuprinsul cererii de chemare în judecată. De altfel, recurentul nu a indicat niciun temei atunci când a solicitat reformarea sentinţei atacate, iar în urma evaluării cererii sale din perspectiva dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ. care permit instanţei de recurs să examineze cauza sub toate aspectele nu se constată vreun motiv de casare/modificare a hotărârii aflate în control judiciar.
Totodată, faţă de conţinutul exhaustiv al considerentelor Înalta Curte nu va mai relua în detaliu prezentarea situaţiei de fapt, remarcând şi că prin raportare la probele administrate, în mod corect prima instanţă a reţinut că nu este susţinut niciunul din motivele/argumentele invocate de reclamantul MDRT pentru a se admite acţiunea prin care s-a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Local Baraolt (beneficiar al unui împrumut nerambursabil în baza contractului de grant RO 2005/017-553.04 ianuarie 04 ianuarie 67 în vederea implementării Proiectului „Gestiunea selectivă a deşeurilor în zona Baraolt”) la plata unor sume reprezentând finanţare necuvenită.
Răspunzând criticii reclamantului privitoare la aplicabilitatea art. 12.2 din Contract (reziliere) pentru că în urma depunerii cererii de plată finală s-ar fi constatat lipsa mai multor documente justificative, instanţa fondului a reţinut că aceasta nu este întemeiată, fiind infirmată chiar de Adresa nr. 45691 din 14 iunie 2011 transmisă autorităţii contractante de către Direcţia Monitorizare Proiect, adresă în care se arată că, în urma notificării, beneficiarul proiectului a depus la MDRT clarificări privind gestionarea selectivă a deşeurilor la nivelul oraşului Baraolt şi a localităţilor partenere; documente justificative privind angajarea personalului la operatorul de salubrizare; documente justificative privind promovarea proiectului prin 25 de apariţii în presă; documente justificative privind instruirea personalului; bilanţul anual la 31 decembrie 2010 şi balanţa analitică la data de 31 decembrie 2010. Şi, aşa cum corect sesizează intimatul prin întâmpinare nu s-a contestat nicio clipă de către reclamant autenticitatea sau acurateţea adresei despre care s-a făcut vorbire.
În privinţa desemnării operatorului de salubritate pentru oraşul Baraolt şi la calităţile partenere, instanţa de fond a reţinut că prin Contractul nr. 1311 din 1 martie 2010 oraşul Baraolt a delegat gestiunea serviciului public de salubrizare către operatorii KVG România SRL şi S. SRL şi că prin contractele de prestări servicii încheiate cu societatea T. SA localităţile partenere au delegat acestui operator gestiunea serviciului de salubrizare pe teritoriul lor. În fine, prin protocolul de colaborare din 7 martie 2011 operatorii de salubritate menţionaţi mai înainte au convenit asigurarea în comun a gestiunii selective a deşeurilor din zona Baraolt, folosind infrastructura tehnico-edilitară achiziţionată de oraş prin proiectul „Gestionarea selectivă a deşeurilor din zona Baraolt”.
Colaborarea Consiliului Local Baraolt cu partenerii de proiect (5 localităţi) în implementarea Proiectului, în vederea operării în comuna a sistemului de salubrizare, este contestată de recurentul-reclamant dar fără a se aduce şi dovezi în acest sens.
Înalta Curte reţine că în mod corect judecătorul fondului a observat caracterul supletiv al normei legale de care s-a prevalat reclamantul, respectiv art. 10 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006; potrivit acestui text legal:
„(1) Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, pot să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul constituirii unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca obiect furnizarea/prestarea în comun a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi înfiinţarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente.”
Aşadar, cu atât mai mult s-a reţinut că, de altfel, actele dosarului demonstrează că pârâtul a demarat procedurile de aderare la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciile de salubrizare a localităţilor ECO-SEPSI, aderare aprobată prin Proiectul de hotărâre nr. 4504 din 3 octombrie 2012. Nu în ultimul rând, la momentul depunerii proiectului Consiliul Local Baraolt a încheiat cu localităţile partenere (Aita Mare, Băţani, Belin, Brăduţ şi Vârghiş) Contractul de asociere nr. 5023 din 14 august 2007 în vederea implementării proiectului, fără să-şi fi asumat prin acest contract vreo obligaţie de a înfiinţa o ADI împreună cu partenerii.
În privinţa sumelor reprezentând dobânzi acumulate în conturile destinate implementării proiectului (1.855,77 euro şi 0,98 RON) s-a constatat că la data de 24 noiembrie 2011 intimatul-pârât a virat aceste sume de bani în contul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, dovezile fiind depuse în faţa instanţei de fond.
Având în vedere cele expuse, dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (succesor al fostului Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului) împotriva Sentinţei civile nr. 6785 din 28 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3325/2014. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3329/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
