ICCJ. Decizia nr. 3404/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3404/2014
Dosar nr. 1179/57/2012
Şedinţa publică de la 24 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, sub nr. 1179/57/2012, reclamantul Municipiul Alba Iulia, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene, a solicitat instanţei să dispună următoarele:
- anularea deciziei nr. 189 din 15 septembrie 2012 emisă de pârât prin Comisia de soluţionare a contestaţiei;
- anularea titlului de creanţă din 19 septembrie 2012 privind proiectul cod SMID 6964 cu titlul „Reconstituire şi punere în valoare acces latura de vest Cetatea Alba C., fortificaţia de tip Vauban, municipiul Alba Iulia 14+600”, beneficiar fiind Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia;
- exonerarea Municipiului Alba Iulia de la plata tuturor sumelor stabilite conform notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 19 septembrie 2012.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată, în esenţă, că aplicarea unei corecţii financiare de 25% din valoarea contactului de lucrări din 17 mai 2011 încheiat cu SC G.C. SA, nu are un fundament legal, în condiţiile în care cerinţa de calificare privind demonstrarea experienţei similare în executarea lucrărilor de reabilitare prin pavarea cu piatră naturală într-un sit arheologic de categoria A, se justifică în raport de importanţă şi specificul lucrării.
Cerinţa privind prezentarea unui contract de asistenţă tehnică încheiat cu Muzeul Naţional al Uniunii din Alba Iulia a fost emisă conform avizului Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din anul 2010 prin care a fost avizat proiectul cu condiţia ca această instituţie să efectueze cercetarea arheologică preventivă, inventarierea, conservarea şi clasarea bunurilor.
Toţi factorii de evaluare stabiliţi pentru oferta tehnică se raportează strict la cerinţele proiectului tehnic şi caietul de sarcini, factori care nu au restricţionat participarea la procedura de achiziţie publică, potrivit dispoziţiilor art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată şi introducerea în cauză a autorităţii de audit, cerere respinsă de instanţă prin încheierea de şedinţă din 20 martie 2013.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 202 din 3 iulie 2013, a Curţii de Apel Alba Iulia, a fost admisă acţiunea formulată de recurentul Municipiul Alba Iulia reprezentat prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Generală, Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene.
A fost anulată nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare din 19 septembrie 2012, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Generală, Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene.
Prin aceeaşi sentinţă a fost anulată şi decizia nr. 189 din 15 noiembrie 2012 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiei din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, reclamantul Municipiul Alba Iulia fiind exonerat de la plata creanţei bugetare stabilită prin nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 19 septembrie 2012.
În motivarea sentinţei, instanţa de fond a reţinut că Municipiul Alba Iulia a derulat proiectul cod SMIS 6964 cu titlul „Reconstituire şi punere în valoare acces latura de vest Cetatea Alba C., fortificaţia de tip Vauban, municipiul Alba Iulia 14+600” , beneficiar UAT Municipiul Alba Iulia iar în urma finalizării procedurii de achiziţie publică desfăşurată potrivit O.U.G. nr. 34/2006 a fost încheiat contractul de lucrări din 17 mai 2011 cu SC G.C. SA, în valoare de 39.480.414,50 RON, fără TVA.
Derularea proiectului a avut la bază contractul de finanţare din 09 decembrie 2010, încheiat de Municipiul Alba Iulia cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, prin care a fost acordată suma maximă de 50.480.548,28 RON finanţare nerambursabilă, reprezentând maxim 98% din valoarea totală eligibilă a proiectului, finanţarea asigurată din bugetul UE prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub domeniul „Centre urbane”.
Derularea procedurii de achiziţie de lucrări a fost supravegheată de Compartimentul de Verificare Achiziţii Publice din cadrul D.G.F.P. Alba care, prin raportul din 30 mai 2011 a constatat că procedura s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale, motiv pentru care nu au fost depuse contestaţii, nu au fost solicitate informaţii suplimentare şi nici nu au fost întocmite note intermediare.
Prin raportul de audit din anul 2012 întocmit de Autoritatea de audit din cadrul Curţii de Conturi s-a reţinut, în Anexa 4.7 poziţia 7, existenţa a două nereguli şi s-a recomandat Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional excluderea de la finanţare a corecţiilor financiare.
În urma controlului de audit, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a formulat sesizarea din 29 iunie 2012 cu privire la suspiciunea de neregulă, sesizare pe baza căreia Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR din cadrul Direcţiei Generale Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene a întocmit nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare din 19 septembrie 2012 prin care s-au aplicat corecţii de 25% în valoarea totală de 3.972.405,66 RON şi TVA recuperabilă, în valoare de 972.834,04 RON.
Reclamantul a formulat contestaţie, dar prin decizia 189 din 15 noiembrie 2012 a Comisiei de soluţionare a contestaţiei din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului aceasta a fost respinsă.
Soluţionarea conflictului dedus judecăţii a vizat analizarea legalităţii stabilirii cerinţelor de calificare în ceea ce priveşte experienţa în executarea de pavaje din piatră naturală şi în executarea lucrărilor de topografie, respectiv a factorilor de evaluare, încadrarea acestora în noţiunea de „neregulă” astfel cum aceasta este definită de O.U.G. nr. 66/2011 în art. 2 alin. (1) lit. a).
Instanţa a reţinut că prin Fişa de date a achiziţiei s-a solicitat ca cerinţa minimă obligatorie pentru a demonstra capacitatea tehnică şi/sau profesională, finalizarea sau derularea în ultimii 5 ani a cel puţin un contract de lucrări de natura celor cuprinse în documentaţie, într-un ansamblu sau sit arheologic de categoria A, cu o valoare minimă impusă de 5.000.000 RON, dovedită cu contractele de lucrări, dar această cerinţă a fost impusă potrivit nevoilor concrete ale autorităţii contractante datorită faptului că lucrările, se efectuează într-un ansamblu cu valoare istorică naţională şi universală. Necesitatea obiectivă este justificată prin concluziile Proiectului tehnic 303/M/2009 - Studiu de fezabilitate - DALI în cuprinsul căruia se arată că toate lucrările de sistematizare verticală ce presupun săpături şi excavaţii executate în zona monumentului istoric sau în zona de protecţie a acestuia vor fi supuse obligatoriu cercetărilor şi supravegherii arheologice iar la pct. II.1.B sunt enumerate intervenţiile propuse, respectiv soluţiile de reamenajare care, alături de lucrările de bază enumerate la pct. III.1, consolidează opţiunea manifestată pentru condiţia ca lucrările să fie executate într-un sit arheologic de categorie A.
Susţinerea autorităţii de control potrivit căreia, dovada experienţei similare în domeniul pavajelor se putea face şi prin executarea unei lucrări în domeniu, de valoarea solicitată, nefiind relevant dacă lucrarea a fost executată într-un sit arheologic de categoria A - de importanţă naţională sau B- de importanţă locală sau alte locaţii, nu a fost reţinută de instanţă, întrucât ar arunca în derizoriu clasificarea obiectivului în sit arheologic de categoria A, măsurile de protecţie instituite de lege fiind inutile în condiţiile în care importanţa lucrărilor de pavare este tratată în mod separat de celelalte lucrări ce le preced şi care presupun o anumită experienţă specifică. De asemenea s-a reţinut că în ce priveşte cerinţa stabilită prin Fişa de date a achiziţiei paragraful V.4 -informaţii privind personalul tehnic - pct. 5 privitoare la experienţa specifică a inginerului topograf, constând în executarea a minim o lucrare într-un sit arheologic, aceasta este justificată pentru aceleaşi argumente expuse mai sus.
Cerinţa privind prezentarea unui contract de asistenţă tehnică încheiat cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia s-a emis în conformitate cu prevederile avizului MCPN din 2010 prin care s-a avizat proiectul cu condiţia ca această instituţie să efectueze cercetarea arheologică preventivă, inventarierea, conservarea şi, după caz, clasarea bunurilor descoperite. Aceasta cerinţă este în consonanţă cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 422/2001, potrivit căruia efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum şi a oricăror alte lucrări, conform prevederilor legale, se realizează numai de către persoane fizice sau juridice atestate în acest sens şi există obligativitatea să fie prevăzute în contracte condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate.
În derularea procedurii, reclamantul, ca autoritate contractantă a fost verificat de D.G.F.P. Alba în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2006, încheindu-se raportul de activitate din 30 mai 2011 în care, la Cap. 2.3. „Observaţii privind analiza documentaţiei de atribuire” s-a constatat că, sub aspect procedural, documentaţia cuprinde elementele de minimă structură prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, fără a exista obiecţiuni privind criteriile minime de calificare.
Ca urmare, instanţa a apreciat că nu a fost restricţionată participarea la procedură în sensul art. 178 alin. (1) şi (2), respectiv art. 179 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, întrucât aceste cerinţe au fost precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul fişei de date a achiziţiei şi au avut o justificare obiectivă.
În ceea ce priveşte factorii de evaluare, din fişa de date a achiziţiei publice rezultă că pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a fost aleasă procedura „licitaţiei deschise”, criteriul de atribuire stabilit fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
Stabilirea ofertei câştigătoare urma să se realizeze prin aplicarea următorilor factori de evaluare cu următoarea pondere: preţul ofertei - 50%, programul calităţii - 30% şi demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului - 20%.
În ceea ce priveşte factorul „programul calităţii”, autoritatea contractantă a stabilit că propunerea tehnică a ofertanţilor trebuie să conţină referiri referitoare la acest aspect, că programul calităţii concretizează sistemul de asigurare şi de conducere a calităţii la particularităţile lucrării care fac obiectul ofertei, avizat de specialişti sau de organisme abilitate şi că acesta trebuie să cuprindă:
- descrierea sistemului calităţii aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprinzând procedurile aferente sistemului calităţii - 8p,
- descrierea procedurilor tehnice de execuţie a principalelor categorii de lucrări privind realizarea obiectivului şi măsurile de organizare a şantierului - 7p,
- planul de control al calităţii - 5p,
- planul de management al mediului - 3p,
- măsuri de protecţie a monumentelor istorice şi a vestigiilor cu caracter arheologic - 5p,
- măsuri de protecţie pe timp friguros - 2p.
Analizând factorii de evaluare stabiliţi de către autoritatea contractantă instanţa a reţinut că aceştia respectă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 şi ale art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv factorii aleşi au legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică şi sunt de natură a crea un avantaj autorităţii contractante. Toţi factorii de evaluare stabiliţi pentru oferta tehnică se raportează strict la cerinţele proiectului tehnic şi caietului de sarcini, iar avantajul care diferenţiază calitativ ofertele este dat de conţinutul complet sau incomplet al propunerilor tehnice şi de gradul de îndeplinire al exigenţelor de calitate prevăzute în documentaţia de execuţie.
Au fost respectate şi prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006 şi ale art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 deoarece factorii de evaluare au fost clar şi detaliat precizaţi în cadrul documentaţiei de atribuire, fiind de natură a reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare ale ofertanţilor.
Autoritatea contractantă a elaborat nota justificativă din 25 ianuarie 2011 prin care a motivat modul prin care a stabilit ponderea pentru fiecare factor de evaluare respectând astfel prevederile alin. (4) al art. 15 din actul normativ menţionat anterior.
Este adevărat că SC G.G. SRL a realizat proiectul tehnic, dar acest aspect nu a fost de natură să-i confere un avantaj injust ofertantului SC G.C. SA atâta timp cât punerea la dispoziţie a proiectului a fost asigurată de reclamant pe suport DVD pentru orice persoană interesată. Ca atare accesul la acest tip de informaţie a fost liber şi transparent, existând menţiunea chiar în cuprinsul documentaţiei de atribuire.
Faptul că o persoană juridică realizează operaţiuni de proiectare în faza premergătoare procedurii de licitaţie pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări nu atrage ope legis imposibilitatea pentru un terţ, la care aceasta este acţionar/asociat, de a participa ca ofertant la procedură.
Prin modalitatea de stabilire a factorilor de evaluare, autoritatea contractantă a urmărit să asigure o mai mare libertate de acţiune potenţialilor ofertanţi în ceea ce priveşte modul de stabilire a ofertei tehnice.
În derularea procedurii, reclamantul, ca autoritate contractantă, a fost verificat de D.G.F.P. Alba în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2006, încheindu-se raportul de activitate din 30 mai 2011 în care la Cap. 2.3. „Observaţii privind analiza documentaţiei de atribuire” s-a constatat că sub aspect procedural factorii de evaluare şi ponderea lor au fost stabilite prin nota justificativă din 25 ianuarie 2011 fără a se indica aspecte de nelegalitate şi fără a se lua, la acel moment, măsuri de reintrare în legalitate.
Instanţa a reţinut că pretinsa restricţionare a accesului la procedură este pur speculativă şi lipsită de elemente probatorii, în contextul în care obiectul contractului viza o activitate cu un grad de specificitate ridicat, care nu are caracter uzual şi care prin natura ei nu este deschisă unei palete foarte largi de ofertanţi, în condiţiile în care s-a constatat lipsa cererilor pentru punerea la dispoziţie a proiectului tehnic şi care ar fi putut documenta un eventual interes din partea unor terţi, în lipsa oricărei contestaţii cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, concluzia autorităţii de control privitoare la restrângerea concurenţei nu poate fi decât eronată atâta timp cât silogismul său are la bază o situaţie premisă eronată: intenţia certă a mai multor ofertanţi de a participa la procedură.
Ca urmare, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 a fost admis acţiunea reclamantului Municipiul Alba Iulia, fiind anulat actele contestate, reclamantul fiind exonerat de la plata sumelor prevăzute în actul atacat.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 202 din 3 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând fondul cauzei să se respingă acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Alba Iulia.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate, formal, pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., recurentul a reluat argumentele expuse în întâmpinare formulată în primul ciclu procesual şi prin decizia de respingere a contestaţiei, fără a arăta care sunt motivele de nelegalitate ale sentinţei recurate.
Recurentul arată că instanţa a reţinut că derularea procedurii de achiziţie de lucrări a fost supravegheată de Compartimentul Verificare Achiziţii Publice din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba, dar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu este condiţionat în luarea deciziei de activitate UCVAP şi ANRMAP având în vedere dispoziţiile art. 323 din H.G. nr. 457/2008.
De altfel, echipa de verificare din cadrul Ministerului a procedat la întocmirea actelor contestate având la bază centralizatorul de constatări şi recomandări al Autorităţii de Audit, precum şi constatările proprii rezultate în urma analizării şi verificării documentaţiei de atribuire a contractului de achiziţie publică.
În ceea ce priveşte cerinţele minime de calificare, echipa de verificare a constatat că impunerea cerinţei minime cu privire la finalizarea sau derularea unui contract de lucrări de reabilitare căi de acces prin pavarea cu pavaj cu piatră naturală într-un ansamblu sau sit arheologic de categoria A, nu are legătură cu dovedirea calităţii profesionale, fiind de natură a restricţiona participarea la procedura, acest criteriu fiind nelegal.
În ceea ce priveşte solicitarea de a face dovada cel puţin a unei lucrări într-un sit arheologic, solicită pentru specialistul „topografie/cadastru/geodezie, instanţa în mod greşit a respins susţinerea pârâtului fără a arăta în concret, din punct de vedere al unui specialist, în ce constă deosebirea relevantă dintre o lucrare executată într-un sit arheologic şi alta care nu este executată într-un astfel de site.
Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Alba Iulia, în calitate de Autoritate Contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de execuţie lucrări prin impunerea unor cerinţe de calificare nelegale, fiind încălcate dispoziţiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006.
Cu privire la factorii de evaluare, este de remarcat că factorii de evaluare utilizaţi nu se încadrează în categoria celor prevăzuţi de O.U.G. nr. 34/2006, art. 199 alin. (2), nu reflectă avantajele de natură financiară şi nici avantaje de natură calitativă concret, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006 coroborate cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din H.G. nr. 925/2006.
Cu privire la transmiterea calificativelor, s-a constatat încălcarea art. 78 şi 79 din O.U.G. nr. 34/2006, abatere având un impact redus la procesul de atribuire, fapt pentru care s-a aplicat corect un procent de 5% din valoarea contractului de lucrări din anul 2001 încheiat cu SC G.C. SA.
Astfel, pentru stabilirea unor criterii de calificare restrictive şi a unor facturi de evaluare nelegali, s-a aplicat o corecţie financiară de 25% la valoarea de 39.480.414 RON a contractului de lucrări din 17 mai 2011 încheiat cu SC G.C. SA.
Cu privire la considerentele reţinute de prima instanţă, referitor la lipsa prejudiciului, recurenta invocă atât jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cât şi jurisprudenţa C.J.U.E., regula generală fiind, în opinia recurentei, că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut în mod fraudulos, obligaţia de recuperare a fondurilor UE existând fără a fi necesară probarea existenţei prejudiciului.
Reclamantul - intimat Municipiul Alba Iulia, a formulat întâmpinare prin care solicită, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii pronunţată de prima instanţă, ca fiind temeinică şi legală.
Hotărârea instanţei de recurs
Analizând hotărârea recurată în raport de criticile formulate şi limitele investirii, se constată că în cauză nu subzistă motive de modificare ori casare a sentinţei ce face obiectul prezentului recurs.
Astfel, în baza contractului de finanţare din 9 decembrie 2010 a fost derulată procedura de achiziţie lucrări ce a fost supravegheată de Compartimentul de verificare Achiziţii Publice din cadrul Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba conform raportului din 30 mai 2011.
Ca urmare a raportului de audit din anul 2012 întocmit de Autoritatea de audit a Curţii de Conturi, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional formulează sesizarea din 29 iunie 2012, iar Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR din cadrul Direcţiei Generale Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene a întocmit nota de constatare a neregulilor din 19 septembrie 2012 prin care au fost aplicate corecţii financiare de 25% pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.nr. 66/2011.
Împotriva notei de constatare menţionate, a formulat contestaţie Autoritatea contractantă - Municipiul Alba Iulia contestaţia ce a fost respinsă prin decizia nr. 189 din 15 noiembrie 2012 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor.
Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea unei acţiuni în anularea actelor întocmite de recurentă prin care s-a reţinut că intimatul - reclamant ar fi produs o neregulă în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Recurenta, în cadrul motivelor de recurs încearcă să demonstreze existenţa abaterii/neregulii, reluând argumentele expuse în nota de constatare din anul 20012 şi decizia nr. 189/2012, privind criteriile minime de calificare, facturi de evaluare şi existenţa unui potenţial prejudiciu la bugetul UE, susţineri care, nu au un fundament legal.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 prin neregulă se înţelege „Orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene precum şi cu privire la contractele ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau că poate prejudicia bugetul UE/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora, printr-o sumă plătită necuvenit”.
În raport de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, instanţa de fond a reţinut corect că pentru a fi în prezenţa unei nereguli trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, respectiv:
- să fie săvârşite abateri de la legalitatea, regularitatea şi conformitatea în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi a prevederilor contractului sau altor angajamente legal încheiate;
- abaterea să fie săvârşită prin acţiuni sau inacţiuni ale unui beneficiar sau a autorităţii cu competenţă în gestionarea fondurilor europene;
- prin abaterea săvârşită să se fi creat un prejudiciu la bugetul UE/bugetul donatorilor internaţionali şi/sau fondurilor publice naţionale, printr-o sumă plătită necuvenit.
În raport de circumstanţele concrete ale cauzei instanţa a stabilit corect că impunerea unor criterii de calificare, în ceea ce priveşte experienţa în executarea lucrărilor de topografie, execuţie de pavaj cu piatră naturală, a fost necesară, având în vedere că lucrările se efectuau într-un ansamblu cu valoare istorică naţională şi universală, nu reprezintă abatere în sensul dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 66/2006, autoritatea contractantă respectă dispoziţiile art. 176 din acelaşi act normativ privind criteriile de calificare şi dispoziţiile art. 179 alin. (1).
Este adevărat că prin fişa de achiziţie s-a solicitat cerinţa vizând experienţa similară, dar această condiţie a fost impusă de obiectul contractului, lucrări ce urmau a fi efectuate într-un ansamblu cu valoare istorică, fapt reţinut şi prin proiectul tehnic din anul 2009 Studiu de fezabilitate - DALI.
De asemenea şi cerinţa vizând experienţa topograficului a fost justificată de natura lucrărilor efectuate ţinând cont şi de dispoziţiile art. 159 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2004 raportat la art. 176 lit. d) din acelaşi act normativ.
Recurenta face trimitere la dispoziţiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, dar omite dispoziţiile art. 176 şi art. 179 alin. (1) din acelaşi act normativ criteriile de calificare impuse având legătură directă cu obiectul contractului ce urma a fi atribuită dar şi dispoziţiile art. 8 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, cerinţele minime impuse fiind necesare în raport cu natura şi complexitatea contractului.
De asemenea şi cerinţa privind prezentarea unui contract de asistenţă tehnică încheiat cu Muzeul Naţional din Alba Iulia este impusă de dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 422/2011 cu respectarea dispoziţiilor art. 179 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
Cu privire la factorii de evaluare, recurenta arată că au fost încălcate dispoziţiile art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2004 raportat la art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 dar factorii de evaluare din fişa de achiziţie publică au fost analizaţi pe larg de prima instanţă, instanţa de recurs având în vedere situaţia de fapt expusă şi dispoziţiile legale incidente, împărtăşeşte punctul de vedere expus de prima instanţă, în sensul că în cauză au fost respectate dispoziţiile art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 15 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, factorii de evaluare stabiliţi având „legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică”.
O ultimă critică, vizează „prejudiciul bugetului al UE” prin simpla dovedire a abaterii, dar această susţinere este contrazisă de prevederile legale, la pct. 1.2. din Anexa 1 la O.U.G. nr. 66/2011 se prevede că pentru aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire, în cazul în care neregula este doar de natură formală, fără un potenţial impact financiar, nu se va aplica nicio corecţie/reducere financiară, lege trebuind să fie interpretată şi aplicată atât în litera cât şi spiritul ei.
Invocarea jurisprudenţei I.C.C.J. şi C.J.U.E. nu are legătură cu speţa dedusă judecăţii, situaţiile de fapt şi drept reţinute în deciziile invocate ca jurisprudenţă, neavând corespondent în prezenta cauză, situaţia de fapt fiind total diferită.
Instanţa de fond nu a admis acţiunea motivat de faptul că prin Raportul de Verificare Achiziţii Publice din cadrul Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba din 30 mai 2011 s-a constatat că procedura de achiziţie lucrări a fost desfăşurată cu respectarea dispoziţiilor legale, ci a analizat faptele reţinute în sarcina Autorităţii Contractante în raport de dispoziţiile art. 2 alin. (2) raportat la art. 176, 179 alin. (1) şi art. 199 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2004 şi art. 8 alin. (1), art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, iar alegaţiile recurentei vizând dispoziţiile art. 344 din H.G. nr. 457/2008 privind luarea deciziilor de către autoritatea de management nu au legătură cu motivele pentru care instanţa a admis acţiunea.
De asemenea, constatările Autorităţii de Audit a impus efectuarea de verificări, fără a reprezenta o justificare legală pentru constatarea neregulilor dacă condiţiile prevăzute de H.G. nr. 925/2006 şi O.U.G. nr. 34/2006 au fost respectate ţinându-se cont de cerinţele proiectului tehnic şi specificul lucrărilor ce urma a fi efectuat.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva sentinţei nr. 202 din 3 iulie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva sentinţei nr. 202 din 03 iulie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3499/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 3429/2014. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
