ICCJ. Decizia nr. 4007/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4007/2014
Dosar nr. 9388/2/2012
Şedinţa publică de la 28 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 1337 din 16 aprilie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul M.N.L., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central, prin Autoritatea Electorală Permanentă, şi B.F., prin care contesta rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat din data de 9 decembrie 2012. Prin aceeaşi sentinţă, au fost respinse ca neîntemeiate excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii acţiunii, invocate de pârâtul B.F.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamantul nu a urmat procedura specială de contestare a candidaturii pârâtului B.F., prevăzută de art. 32 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, astfel că acesta nu poate invoca vicii ale candidaturii respective ca motive de nulitate a procesului-verbal al Biroului Electoral Central privind rezultatul final al alegerilor pentru Senat, fiind decăzut din dreptul de a formula asemenea critici.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul, reiterând argumentele invocate în faţa primei instanţe şi susţinând, în esenţă, că rezultatul alegerilor pentru Senat din 9 decembrie 2012 este nelegal, pe motiv că mandatul atribuit pârâtului B.F. este consecinţa unei candidaturi depuse cu încălcarea dispoziţiilor art. 29 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Aşa cum rezultă din actele dosarului, prin acţiunea formulată în cauză, astfel cum aceasta a fost precizată de reclamant prin cererea din 20 februarie 2013 (dosar fond), se contestă rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat din data de 9 decembrie 2012, susţinându-se că mandatul atribuit pârâtului B.F. este consecinţa unei candidaturi depuse cu încălcarea dispoziţiilor art. 29 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit cărora "Înalţii funcţionari publici pot candida la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat numai dacă la data depunerii candidaturii le-au încetat raporturile de serviciu, în condiţiile legii".
Potrivit prevederilor art. 32 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, "Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea deciziei de acceptare" (alin. (1)), iar "Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală" (alin. (2) teza I).
Textul legal citat reglementează procedura de contestare a măsurii de admitere sau respingere a candidaturilor pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, prevăzând termenele de exercitare a contestaţiei şi instanţa competentă să o soluţioneze.
Cum recurentul nu a urmat această procedură, în mod corect prima instanţă a respins acţiunea, motiv pentru care, constatându-se că sentinţa atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 312 din acelaşi cod, coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, menţinând sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
Totodată, având în vedere cererea intimatului-pârât B.F., în temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 500 lei, conform chitanţei din 28 noiembrie 2014, de plată a onorariului avocaţial (dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul M.N.L. împotriva Sentinţei nr. 1337 din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata către intimatul-pârât B.F. a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3838/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4036/2014. Contencios. Contract administrativ.... → |
|---|
