ICCJ. Decizia nr. 3774/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3774/2014
Dosar nr. 11371/300/2011
Şedinţa publică de la 14 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti sub nr. 11371/300/2011, reclamanta S.S.C.S., prin Preşedinte T.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Federaţia Română de Snooker, anularea tuturor deciziilor Adunării Generale a Federaţiei Române de Snooker din data de 19 martie 2011, susţinând, în esenţă, că reclamanta nu a fost convocată potrivit prevederilor statutare, pentru această întrunire.
Prin Sentinţa civilă nr. 4881 din data de 2 aprilie 2012, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, cu motivarea că actele emise de federaţia pârâtă în calitate de persoană juridică de drept privat de utilitate publică sunt supuse controlului instanţei de contencios administrativ, iar pârâta este o instituţie centrală, în sensul art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 5082 din 19 septembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţie invocată de către pârâta Federaţia Română de Snooker, şi a anulat acţiunea formulată de reclamantul S.S.C.S. pentru lipsa calităţii de reprezentant a semnatarului.
A obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prezenta acţiune în contencios administrativ a fost formulată de domnul V.T. în numele reclamantei S.S.C.S., fiind semnată de acesta în calitate de reprezentant, preşedinte al clubului.
A mai reţinut că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că domnul V.T. a fost exclus din cadrul Federaţiei Române de Snooker prin decizia adoptată cu unanimitate de voturi în cadrul Adunării Generale din data de 19 martie 2011, comunicată la data de 28 martie 2011 şi care produce efecte de la această dată.
Curtea a constatat că, odată ce a fost exclus din cadrul Federaţiei Române de Snooker, domnul V.T. nu mai poate avea, începând cu data comunicării deciziei de excludere, calitatea de preşedinte al clubului S.S.C.S. şi, pe cale de consecinţă, nu mai poate avea calitatea de reprezentant al acestui club, dat fiind că decizia de excludere nu a fost suspendată sau anulată.
Împotriva Sentinţei civile nr. 5082 din 19 septembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta S.S.C.S., prin Preşedinte V.T., solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de fond, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea cererii, recurentul a criticat soluţia dată, de către instanţa de fond, excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant, arătând că dl. V.T. are şi în prezent dreptul de a reprezenta partea în instanţă, potrivit statutului S.S.C.S. şi deciziilor interne.
S-a mai susţinut că instanţa de fond ar fi trebuit să acorde un termen pentru ca partea reclamantă să depună la dosar concluzii şi înscrisuri în dovedirea calităţii de reprezentant a d-lui V.T.
Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului recursului, dl. V.T., invocată de intimata Federaţia Română de Snooker, Înalta Curte constată excepţia nefondată şi o va respinge, pentru următoarele considerente.
Se constată că cererea de recurs, formulată la data de 07 decembrie 2012, este semnată de preşedintele S.S.C.S., T.V., la dosarul cauzei fiind depuse înscrisuri din care rezultă că d-l T.V. este preşedintele acestei asociaţii şi exercită în numele asociaţiei drepturile acesteia, semnând în calitate de preşedinte şi aplicând ştampila asociaţiei, nefăcându-se nicio dovadă că acesta a fost înlocuit din funcţia de preşedinte al S.S.C.S., potrivit statutului.
În continuare, examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Mai întâi, se constată că, deşi recurenta a invocat incidenţa motivelor de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., anume "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii", precum şi motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., "când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia", argumentele expuse în motivarea cererii de recurs se subsumează exclusiv dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi vor fi analizate din această perspectivă.
Recurenta critică, în esenţă, admiterea, de către instanţa de fond, a excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului acţiunii şi anularea, în consecinţă, a acţiunii ce face obiectul prezentului dosar.
Aşa cum s-a reţinut anterior, pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel s-a raportat la înscrisurile din care rezultă că dl. V.T., care a formulat cererea de chemare în judecată în numele reclamantei S.S.C.S. şi a semnat-o în calitate reprezentant al acesteia şi preşedinte al clubului, a fost exclus din cadrul Federaţiei Române de Snooker prin decizia adoptată cu unanimitate de voturi în cadrul Adunării Generale din data de 19 martie 2011, apreciind că odată ce a fost exclus din cadrul Federaţiei Române de Snooker, domnul V.T. nu mai poate avea calitatea de preşedinte al clubului S.S.C.S. şi, pe cale de consecinţă, nu mai poate avea calitatea de reprezentant al acestui club.
Înalta Curte constată însă că excluderea d-lui V.T. din Federaţia Română de Snooker nu poate avea ca efect pierderea, de către dl. T.V., a calităţii de preşedinte al S.S.C.S., calitatea de preşedinte al asociaţiei S.S.C.S. putând fi pierdută exclusiv în condiţiile prevăzute de statutul acestei asociaţii.
Mai constată că intimata-pârâtă nu a făcu dovada că dl. T.V. ar fi pierdut această calitate ca efect al vreunei hotărâri luate de către membrii S.S.C.S., în conformitate cu prevederile statutului asociaţiei.
În aceste condiţii, nu se poate aprecia că dl. T.V. nu mai deţine calitatea de reprezentant al S.S.C.S., hotărârea Curţii de apel fiind nefondată, sub acest aspect.
Întrucât, soluţionând cauza prin admiterea unei excepţii peremptorii, prima instanţă nu a intrat în cercetarea fondului, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 312 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza, spre rejudecare, instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a d-lui T.V. în promovarea recursului.
Admite recursul declarat de reclamanta S.S.C.S., prin Preşedinte T.V., împotriva Sentinţei civile nr. 5082 din 19 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată. Trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 3756/2014. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3775/2014. Contencios. Anulare act... → |
---|