ICCJ. Decizia nr. 4352/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIE nr. 4352/2014
Dosar nr. 9355/2/2012
Şedinţa de la 18 noiembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 9355/2/2012, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P. (M.) B.D., pronunţarea unei hotărâri prin care să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe acesta.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul ocupă funcţia de director în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional - Opera Naţională Bucureşti, iar potrivit prevederilor art. 3 lit. c), coroborate cu art. 5 alin. (1) teza II din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, C.N.S.A.S. verifică din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h1).
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca fiind nefondată şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Ulterior, pârâtul a formulat completare la întâmpinare, invocând excepţia tardivităţii formulării acţiunii, motivat de faptul că pârâtul nu mai deţinea de 3 ani funcţia de director la momentul acţiunii de verificare, astfel că verificarea nu se mai încadra în prevederile art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008; excepţia lipsei calităţii procesuale, arătând că în cadrul Notei de constatare şi în cadrul acţiunii în constatare, reclamantul invocă în mod nereal faptul că pârâtul este director în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. A susţinut că nu a fost angajatul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în funcţia de director, ci a deţinut funcţia de director numai în cadrul Teatrului liric de operă şi balet, intitulat, ca instituţie, Opera Naţională Bucureşti, în perioada 19 aprilie 2001 - 1 septembrie 2010, având contract de muncă, raporturi contractuale, numai cu Opera Naţională Bucureşti, instituţie de cultură şi de artă de sine stătătoare, cu personalitate juridică, independentă, care se subordonează numai din anumite puncte de vedere Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, ceea ce nu înseamnă că angajaţii acestei instituţii sunt şi angajaţii ministerului.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 944 din 7 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia tardivităţii acţiunii, invocată de pârât; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârât şi a respins acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul P. (M.) B.D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Curtea, examinând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, a reţinut că excepţia tardivităţii acţiunii este neîntemeiată, având în vedere că prevederile O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, nu instituie un termen în cadrul căruia C.N.S.A.S. să procedeze la sesizarea instanţei de contencios administrativ competente cu acţiunea în constatarea existenţei calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, Curtea a reţinut că potrivit art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h1), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
În privinţa pârâtului P. (M.) B.D., reclamantul C.N.S.A.S. a procedat la verificarea, din oficiu, a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în considerarea prevederilor art. 3 lit. c) din actul normativ menţionat, care au în vedere următoarele demnităţi sau funcţii: "membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar european".
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către pârât rezultă însă că acesta nu se încadrează în dispoziţiile art. 3 lit. c), întrucât nu a ocupat şi nici nu ocupă vreuna din funcţiile sau demnităţile expres stipulate de acest text de lege.
Astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâtul a ocupat funcţia de director în cadrul Operei Naţionale Bucureşti, în perioada 9 aprilie 2001 - 1 septembrie 2010 şi nu de director în cadrul Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional - Opera Naţională Bucureşti.
Pârâtul a avut raporturi de muncă pe durată nedeterminată cu Opera Naţională Bucureşti, instituţia de cultură cu personalitate juridică, şi nu cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, astfel că C.N.S.A.S. nu era îndreptăţit să procedeze la efectuarea de verificări din oficiu, în privinţa acestuia, sub aspectul existenţei calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia.
Recursul
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În susţinerea recursului, recurentul reclamantul a susţinut că instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile art. 3 lit. c), coroborate cu cele ale art. 5 alin. (1) teza a doua din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât intimatul a fost verificat în virtutea calităţii sale de director în cadrul Operei Naţionale Bucureşti, instituţie ce funcţionează sub autoritatea Ministerului Culturii, funcţia deţinută de intimat fiind asimilată celei de director în cadrul Ministerului Culturii.
A arătat recurentul că dispoziţiile art. 3 lit. c) nu prevăd exclusiv verificarea persoanelor care ocupă funcţii de director în minister, ci, în egală măsură, a celor asimilaţi ai acestor funcţii.
În acest sens, a învederat ca fiind relevantă Adresa Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din 28 iunie 2010 trimisă instituţiei recurente, important fiind faptul că în anexa 2 a acestei adrese, la poziţia nr. 57, figura numele intimatului, care deţinea funcţia de director în cadrul Operei Naţionale Bucureşti.
Prin aceeaşi adresă se arăta în mod explicit că intimatul se încadrează în categoriile prevăzute de art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008.
Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimatul pârât P. (M.) B.D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente şi faţă de criticile recurentului reclamant, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constată recursul fondat şi îl va admite, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, "Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii: c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European".
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) teza a doua din ordonanţă "Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h1), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."
Totodată, art. 18 din H.G. nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional arată că "(1) Unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional ori în coordonarea ministrului culturii şi patrimoniului naţional sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Structurile organizatorice, regulamentele de organizare şi funcţionare, precum şi statele de funcţii pentru instituţiile publice subordonate se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional, dacă legea nu dispune altfel.".
În anexa 2 la această hotărâre figurează şi Opera Naţională Bucureşti.
În Adresa din 28 iunie 2010, emisă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, la cererea instituţiei recurente, se arată situaţia personalului din cadrul instituţiilor subordonate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008, în anexa 2 a acestei adrese, la poziţia 57, figurând numele intimatului pârât.
Coroborând temeiurile de drept anterior prezentate cu înscrisurile depuse la dosar de către recurent, Înalta Curte constată că, în mod eronat, instanţa de fond a apreciat că reclamantul C.N.S.A.S. nu era îndreptăţit să procedeze la efectuarea de verificări din oficiu în privinţa pârâtului sub aspectul existenţei calităţii de colaborator al Securităţii.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei nr. 944 din 7 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3802/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 4505/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
