ICCJ. Decizia nr. 4493/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4493/2014
Dosar nr. 6592/97/2013
Şedinţa de la 25 noiembrie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Ordonanţa nr. 4324 din 2 septembrie 2013, Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis ordonanţa de plată formulată de creditoarea A.U. B. SA împotriva debitorului Municipiul Lupeni şi a dispus disjungerea cererii de chemare în garanţie formulată de către acest din urmă debitor, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, Autoritatea Naţională pentru Turism şi Consiliul Judeţean Hunedoara.
Aceeaşi instanţă, ulterior, prin Sentinţa nr. 5389/CA din 24 octombrie 2013, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în garanţie în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu rangul autorităţilor publice chemate în garanţie.
Prin Sentinţa nr. 1633 din 23 mai 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 135 C. proc. civ.
Verificând cauza, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speţă, competent din punct de vedere material să soluţioneze cererea de chemare în garanţie este Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, obiectul principal al acţiunii formulate în cauză îl constituie pronunţarea unei ordonanţe de plată, ceea ce instanţa competentă material a şi făcut, acţiunea fiind admisă prin Ordonanţa nr. 4324 din 2 septembrie 2013 a Tribunalului Hunedoara, prin care a şi fost disjunsă cererea de chemare în garanţie formulată în cauză.
În mod greşit, însă, Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a considerat, ulterior, prin Sentinţa nr. 5389/CA din 24 octombrie 2013, că nu este competent să soluţioneze cererea de chemare în garanţie formulată în cauză, pe motiv că autorităţile chemate în garanţie sunt autorităţi publice centrale.
În acest sens, se cuvine a observa dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul cărora cererile accesorii şi incidentale se judecă de instanţa competentă să judece cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti.
Cum, în litigiul de faţă, este evident că cererea de chemare în garanţie este o cerere incidentală, competenţa materială de soluţionare a acesteia va fi stabilită, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ., în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, instanţa competentă să soluţioneze cererea principală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe Municipiul Lupeni, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, Autoritatea Naţională pentru Turism, Consiliul Judeţean Hunedoara şi A.U.B. SA, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4489/2014. Contencios. Litigii Curtea de... | ICCJ. Decizia nr. 4495/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
